Sistemul judiciar din România
România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor, dar există în continuare un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure.
Corina Cristea, 06.02.2015, 19:43
Activitatea principalelor instituţii judiciare şi de integritate în combaterea corupţiei a înregistrat o dinamică impresionantă şi a generat o încredere sporită a publicului în justiţie – este concluzia raportului Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cursul anului 2014 în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Instituit în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, mecanismul analizează progresele realizate de Bucureşti în domenii-cheie în care se consideră că încă sunt necesare eforturi pentru a remedia deficienţele existente în materie de reformă a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei.
Anul acesta este primul în care Comisia Europeană a făcut public raportul direct către mass media, fără a organiza o conferinţă de presă, şi pentru a doua oară când documentul este unul preponderent pozitiv. România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor, dar există în continuare un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure – relevă raportul.
Corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu, despre recomandările şi observaţiile cuprinse în document: Comisia Europeană salută cooperarea constructivă pe care a avut-o cu autorităţile române pe parcursul anului trecut. Raportul evidenţiază implementarea în ultimul an a noilor coduri de procedură civilă şi penală şi spune că Executivul de la Bucureşti şi sistemul judiciar au lucrat într-un mod pragmatic. Documentul arată că există un consens pentru reformă şi încrederea că progresul trebuie menţinut la acest nivel. Prim-vicepresedintele Comisiei, Frans Timmermans, spune că în acest moment combaterea corupţiei rămâne cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate pentru România şi salută progresele realizate pe parcursul anului trecut.”
Este lăudată activitatea unor instituţii precum Agenţia Naţională pentru Integritate, Direcţia Naţională Anticorupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au instrumentat mari dosare de corupţie, în care nume sonore din administraţie şi politică au ajuns după gratii. La polul opus, Parlamentul a primit cele mai multe bile negre, în special pentru neridicarea imunităţii unor parlamentari. Ca si în precedentele rapoarte, este criticat numărul mare al ordonanţelor de urgenţă emise de guvern, precum si nerespectarea criteriilor de urgenţă. De asemenea, Avocatul Poporului este criticat pentru pasivitate şi faptul că nu a contestat unele astfel de ordonanţe venite de la executiv. Dar, dincolo de aceste critici, Bucureştiul a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, acesta fiind, de altfel, cel mai bun raport de când România este monitorizată.
Că lucrurile se mişcă în direcţia corectă o reflectă, de altfel, şi un eurobarometru realizat în toamna lui 2014, potrivit căruia un număr tot mai mare de români declară că au observat o îmbunătăţire în ultimii ani. Dar şi declaraţia şefei celei mai vizibile dintre instituţiile implicate în combaterea corupţiei, DNA. Laura Codruţa Kövesi, după publicarea raportului MCV: Se reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de DNA, apoi se remarcă diversitatea investigaţiilor de corupţie desfăşurate în anul 2014 şi un lucru extrem de important vizează sporirea încrederii publice de care se bucură în acest moment DNA şi care este cuantificată în numărul foarte mare de sesizări şi plângeri pe care le înregistrăm.”
Legat de independenţa justiţiei, Comisia recomandă, între altele, României să ia măsuri cum ar fi numirea noului procuror şef al DIICOT printr-o procedură transparentă şi bazată pe merite. Bucureştiul are nevoie de rezultate bune în justiţie pentru ca mecanismul de cooperare şi verificare ce îi este aplicat să fie ridicat, de acesta fiind legat şi obiectivul ţării de aderare la spaţiul Schengen. Locul României este în spaţiul de liberă circulaţie europeană – a subliniat preşedintele Klaus Iohannis.
Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu, aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro. Locul României este în spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice, spune Iohannis, potrivit căruia, deficitul cel mare de care suferă statele membre ale Uniunii Europene nu este cel exprimat în bugetele naţionale, ci în lipsa încrederii între parteneri, care duce la discriminare. Cred că putem depăşi acest moment. Datoria partenerilor noştri europeni este de a fi corecţi în evaluările lor şi în implementare regulilor, credem în reguli care se respectă şi care nu se schimbă în funcţie de interese trecătoare.”
Următorul raport în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare va fi prezentat în aproximativ un an.
