Provocări geopolitice în zona României

Economia Rusiei este la un pas de recesiune, iar sancţiunile impuse în urma implicării sale în Ucraina i-au aruncat moneda la minime record faţă de euro şi dolar.

Corina Cristea, 17.10.2014, 10:08

Economia Rusiei este la un pas de recesiune, iar sancţiunile impuse în urma implicării sale în Ucraina i-au aruncat moneda la minime record faţă de euro şi dolar. Sancţiunile sunt ilegale, iar Occidentul se foloseşte de acest instrument pentru a-şi elibera furia. Aceasta nu este calea noastră” – a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, pledând pentru relansarea dialogului politic.

Recent, Statele Unite ale Americii au anunţat că ar putea anula unele sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va îndeplini înţelegerile de la Minsk din 5 septembrie, care au condus la o încetare a focului între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi.

Ce ar trebui să facă Statele Unite şi UE pentru Ucraina? Directorul Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic din Washington, fost ambasador al SUA la Kiev între 2003-2006, John Herbst, într-un interviu pentru Radio România: “Trebuie, în primul rând, să menţinem un regim de sancţiuni puternice împotriva Rusiei, şi dacă Rusia avansează în estul Ucrainei va fi momentul a noi sancţiuni sectoriale impuse de SUA şi Europa. Şi chiar dacă Rusia nu mai avansează, sancţiunile trebuie să rămână în vigoare. În al doilea rând, SUA trebuie să preia conducerea, dar occidentul trebuie, în general, să furnizeze resurse militare majore Ucrainei. Şi în al treilea rând, NATO trebuie să vină cu un răspuns mult mai puternic faţă de agresiunea Rusiei în Ucraina şi faţă de provocările Rusiei la adresa statelor baltice.”

Înaintea primei sale vizite în Occident din ultimele 4 luni, ocazionate de summitul Asia – Europa de la Milano, liderul de Kremlin, Vladimir Putin, a făcut, însă, un pas în direcţia detensionării situaţiei din Ucraina şi a tensiunilor dintre ruşi şi occidentali, angajaţi în cea mai gravă confruntare de la sfârşitul Războiului Rece şi a ordonat ministrului apărării să retragă trupele ruseşti staţionate din vară pentru exerciţii la graniţa cu acest fost stat sovietic.

Secretarul de stat american, John Kerry, a confirmat că trupele ruse au început să se retragă din Ucraina şi zona de frontieră, dar luptele între separatiştii pro-ruşi şi forţele ucrainene au continuat să facă victime. ”Tirurile din jurul aeroportului din Doneţk trebuie să înceteze, trupele şi armele străine trebuie retrase şi toţi ostaticii eliberaţi”, a spus Kerry, subliniind că suveranitatea trebuie reinstaurată de-a lungul frontierei dintre Ucraina şi Rusia”. Acestea sunt principalele condiţii cerute pentru ridicarea sancţiunilor, a reamintit el.

Pe de altă parte, la Kiev, consilierul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat că este puţin probabil ca ţările NATO să accepte primirea Ucrainei în Alianţă. Potrivit afirmaţiilor sale, această ţară „se bucură deja de toate avantajele unei astfel de cooperări”, iar „uşile Alianţei sunt deschise pentru orice ţară, dar care corespunde criteriilor necesare”.

România este o insulă euroatlantică, înconjurată de state favorabile Rusiei, apreciază, pe de altă parte, prestigioşi analişti americani, experţi în zona sud-est europeană şi pe spaţiul ex-sovietic, subliniind diversele angajamente ale capitalelor din jurul României faţă de Moscova.

Ar putea fi România vulnerabilă faţă de presiunile Kremlinului în regiune? Edward Lucas, editorialist la „The Economist”: “România este vulnerabilă, pentru că sunteţi înconjuraţi de ţări care au încheiat acorduri cu ruşii – Bulgaria, în sud, Ungaria, în nord-vest. Ucraina are şi ea acord cu Rusia. În fond, nu ştim ce acord secret au convenit domnul Poroşenko cu domnul Putin. Moldova, care este foarte mult sub influenţa ruşilor, sigur, nu complet, dar este în pericol de a fi. Apoi, Serbia; sunteţi înconjuraţi de ţări proruse. Sunteţi o insulă atlantică înconjurată de ţări care au încheiat acorduri cu ruşii.”

De vulnerabilitate vorbeşte şi John Herbst: “Cred că fiecare dintre ţările est-europene membre NATO, în special cele cu etnici ruşi, este vulnerabilă faţă de presiunile Kremlinului. Vladimir Putin are o politică foarte agresivă, iar Occidentul trebuie să înţeleagă acest lucru.”

Potrivit lui Edward Lucas, pe de altă parte – cu cât Ucraina va deveni mai slabă, iar viaţa oamenilor mai mizerabilă, cu atât aceştia vor deveni mai disperaţi şi pe acest fond propaganda rusească poate funcţiona mai bine: “Ei vor să distrugă credibilitatea occidentului acum, în Ucraina, unde autorităţile promit lucruri pe care apoi nu le pot realiza. Iar dacă în perioada de iarnă Ucraina nu îşi va putea plăti datoriile, Fondul Monetar Internaţional va fi total umilit pentru că va fi acordat Ucrainei bani pe care, potrivit regulilor, nu îi merita. Apoi, dacă din disperare Ucraina va lua gaz destinat vestului Europei, această situaţie va fi din nou jenantă pentru occident.”

John Herbst aminteşte că, în ultimele şase săptămâni, Rusia a lansat, pe de altă parte, serioase provocări împotriva statelor baltice: a răpit un ofiţer estonian de contrainformaţii de pe teritoriul Estoniei la graniţa cu Rusia, a capturat vase lituaniene, insistă ca Lituania să extrădeze către Rusia cetăţenii lituanieni care au refuzat să se înroleze în armata sovietică al începutul anilor 1990. Toate aceste gesturi sunt menite să demonstreze statelor baltice că nu sunt în siguranţă ca membre NATO.