Cum va arăta viitorul economic al Europei?
Încrederea în economia zonei euro şi Uniunii în general a scăzut în septembrie la cel mai redus nivel de după noiembrie 2013, iar estimările inflaţioniste în rândul gospodăriilor şi producătorilor au continuat să scadă.
Corina Cristea, 10.10.2014, 10:36
Încrederea în economia zonei euro şi Uniunii în general a scăzut în septembrie la cel mai redus nivel de după noiembrie 2013, iar estimările inflaţioniste în rândul gospodăriilor şi producătorilor au continuat să scadă. Datele publicate de Comisia Europeană relevă că indicele sentimentului economic, care măsoară nivelul de optimism al populaţiei faţă de evoluţia pieţelor, a scăzut pentru zona euro până la 99,9 puncte în septembrie, de la nivelul de 100,6 puncte în luna august, singurele sectoare unde sentimentul economic s-a îmbunătăţit uşor fiind serviciile şi construcţiile.
Şi prognoza mediului de afaceri în privinţa României semnalează o uşoară stagnare, iar specialiştii spun că această situaţie va duce la o corecţie a perspectivelor optimiste pentru trimestrul trei al acestui an. Patru sunt indicatorii analizaţi – industria prelucrătoare, serviciile, comerţul cu amănuntul şi construcţiile.
Analistul economic Aurelian Dochia spune că managerii societăţilor comerciale şi-au schimbat percepţia privind situaţia din acest an, după ce o serie de ţări ale UE au înregistrat o evoluţie mai neconvingătoare decât se anticipa la începutul lui 2014: “În multe ţări, aceşti indicatori sunt folosiţi pentru corectarea prognozelor de creştere pentru perioada următoare. În general, în Europa, deşi la începutul anului lucrurile erau privite cu mai mult optimism, pe parcursul anului, acest optimism s-a mai temperat şi chiar şi în ţări precum Germania, care s-a descurcat relativ bine pe perioada crizei, aceşti indici care provin de la conducerile întreprinderilor au început să arate o stagnare sau chiar o diminuare, ceea ce evident că pune sub semnul întrebării creşterea pentru întreaga zonă euro şi pentru UE în ansamblu. Şi în România există o anumită corelaţie între ceea ce se întâmplă în Europa şi indicatorii naţionali pentru că evident că multe dintre întreprinderile româneşti care activează pentru export sunt influenţate de ceea ce se întâmplă în Europa.”
Dochia mai spune că cel mai probabil până la sfârşitul anului România nu mai poate aştepta un salt pozitiv în sensul performanţei de creştere a economiei. Potrivit acestuia, după primele două trimestre de scădere, de aşa-numită recesiune tehnică, vom vedea un al treilea trimestru care probabil va fi mai degrabă stagnant, în niciun caz nu va aduce o creştere foarte mare, astfel că cel mai probabil pe întreg anul 2014 creşterea economică va fi undeva în jur de 2 %, poate chiar sub 2 %.
Estimările FMI sunt ceva mai optimiste, dar şi ele în scădere – instituţia financiară internaţională a redus estimarea privind avansul PIB al României în acest an la 2,4%, de la 2,8 cât se anticipa în iunie. În prognoza de toamnă a Fondului, publicată în această săptămână, creşterea economică pentru 2015 se menţine la 2,5% din PIB.
În Raportul World Economic Outlook sunt menţinute în scădere estimările privind economia mondială atât pentru acest an, cât şi pentru 2015, fiind evocat riscul de stagnare în ţările bogate, precum şi accentuarea tensiunilor geopolitice în Ucraina şi Orientul Mijlociu. FMI a redus şi prognozele de creştere economică a zonei euro, din cauza îngrijorărilor legate de pericolul deflaţiei şi de nivelul ridicat al şomajului.
Evoluţia economiei mondiale este sub ritmul estimat, a avertizat directorul general al FMI, Christine Lagarde, cauzele acestei evoluţii mediocre fiind problemele din economiile zonei euro şi a Japoniei. Situaţia diferă de la ţară la ţară, însă economiile lumii ar putea fi afectate negativ de materializarea riscurilor geopolitice, a mai spus Christine Lagarde. Orice înrăutăţire a crizei din Ucraina va avea efecte negative în vecinătatea apropiată, însă ar putea afecta şi preţurile materiilor prime sau comerţul internaţional. Alte riscuri importante ţin de situaţia din Orientul Apropiat şi de epidemia de Ebola. Dacă răspândirea virusului nu va fi oprită, toţi cei care vorbesc acum de epidemie, dar nu fac ceva pentru oprirea ei, s-ar putea trezi într-o situaţie extrem de gravă”, a avertizat oficialul FMI. Pe fondul inflaţiei reduse şi a şomajului ridicat, scăderea consumului şi a investiţiilor va accentua încetinirea creşterii economice, a mai avertizat oficialul FMI.
În ceea ce priveşte România aceasta nu este în pericol de deflaţie, dar nici nu are certitudinea că inflaţia va rămâne pe acest trend de scădere pe o perioadă mai îndelungată de timp, spune, la Bucureşti, guvernatorul BNR. Mugur Isărescu a mai spus că embargoul impus de Rusia asupra produselor alimentare a determinat scăderea preţurilor volatile cauzate nu doar de intrări din alimente ieftine din UE ci şi din Republica Moldova. În plus, contextul european aşa de complicat pare să determine o inflaţie mai scăzută.
Prezent la o conferinţă despre piaţa financiară din România, Mugur Isărescu a subliniat că stabilitatea preţurilor, în speţă controlul inflaţiei, reprezintă o condiţie necesară dar nu şi suficientă pentru asigurarea unei stabilităţi financiare.
Pe de alta parte, Asociaţia Generală a Economiştilor din România consideră că Bucureştiul trece printr-o perioadă favorabilă relansării economice şi ar trebui să-şi păstreze tendinţa de scădere a dependenţei de resursele externe de finanţare.