O „altă cale” pentru Europa?
La îndemnul sindicatelor, zeci de mii de persoane din 21 de ţări au manifestat, recent, la Bruxelles, cerând liderilor Uniunii Europene o altă cale, mai socială, pentru Europa.
Corina Cristea, 02.05.2014, 13:32
La îndemnul sindicatelor, zeci de mii de persoane din 21 de ţări au manifestat, recent, la Bruxelles, cerând liderilor Uniunii Europene o „altă cale”, mai socială, pentru Europa. „Mesajul nostru este simplu, dar este un mesaj pe care oficialii europeni nu vor să-l audă – politicile lor ca răspuns la criza financiară sunt insuficiente şi au agravat, în realitate, criza socială şi economică”, a declarat Bernadette Ségol, secretarul general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor. Pledând pentru investiţii puternice necesare unei creşteri durabile şi pentru locuri de muncă de calitate, participanţii au evocat inclusiv necesitatea unui plan Marshall” pentru relansarea economiei europene.
În prezent, peste 26 de milioane de europeni nu au locuri de muncă, sunt cu 10 milioane de şomeri mai muţi decât în 2008, iar în 18 dintre cele 28 de state membre UE salariile reale s-au prăbuşit, atrag atenţia sindicatele. „Situaţia tinerilor europeni este încă şi mai rea – 7,5 milioane dintre aceştia nu muncesc, nu studiază sau nu învaţă o meserie. Iar mulţi dintre cei mai educaţi şi mai întreprinzători şi-au părăsit pur şi simplu ţara de origine pentru a căuta locuri de muncă în altă parte”, a subliniat Ségol, evocând riscul unei „generaţii pierdute”.
Fenomenul muncitorilor veniţi la muncă din state UE în care salariile sunt mai mici a fost, de asemenea, denunţat, protestatarii – cei mai mulţi provenind din Franţa, Polonia, Danemarca sau Grecia – opinând că aceştia ar trebui să fie plătiţi la acelaşi nivel cu cetăţenii din ţara în care muncesc, pentru ca şansele la ocuparea unui loc de muncă să fie egale. Un salariu minim european în valoare de 1.500 de euro a fost evocat ca o măsură esenţială pentru relansarea economiei în Europa.
În România, salariul minim pe economie va creşte semnificativ în 2014, dar va rămâne scăzut în comparaţie cu nivelul salariului minim din alte ţări din regiune, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional. O creştere a salariului minim de la 800 de lei (aproximativ 180 de euro), cât a fost în 2013, la 900 de lei, a fost planificată să aibă loc în două trepte, de la 1 ianuarie 2014, respectiv de la 1 iulie 2014. Salariul minim din România este al doilea cel mai scăzut din regiune, după cel din Bulgaria (158 de euro), cu aproximativ jumătate mai mic decât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia.
Analistul economic Aurelian Dochia spune că nivelul de dezvoltare a României este încă mult sub cel din alte state din Europa, chiar dacă venitul mediu pe locuitor a ajuns la 50% din media europeană, de la 26% în anul 2000. Aceasta explică ponderea foarte mare pe care cheltuielile pentru necesităţile primare o deţin în consumul românilor. Aurelian Dochia:
Acest lucru nu se va schimba foarte repede. Este posibil ca, dacă lucrurile merg bine în continuare, să atingem poate 75% din media europeană în următorii 10-15 ani şi mai departe putem să atingem media europeană într-o perioadă mai îndelungată. Abia atunci, probabil, că nişte modificări structurale vor fi vizibile în ceea ce priveşte consumul.”
Din ultima anchetă realizată de Institutul Naţional pentru Statistică de la Bucureşti reiese că românii au salarii mai mici decât cheltuielile lunare. Datele prezentate reprezintă o medie a veniturilor şi cheltuielilor pentru fiecare gospodărie, iar performanţele Romaniei, care are o creştere economică de 3,5%, nu se reflectă, deocamdată, în nivelul de trai al populaţiei. Statistica arată că aproape trei sferturi din cheltuielile populaţiei sunt dedicate consumului, în timp ce peste 15 procente reprezintă plăţi de impozite, cotizaţii, taxe sau contribuţii. În structura cheltuielilor pentru consum, cele pentru produse alimentare şi băuturi nealcoolice deţin o pondere de peste 40% din total, urmate de cheltuielile cu apa, energia electrică şi termică, gazele naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, toate cu peste 21 de procente. Cheltuielile pentru educaţie reprezintă doar 0,5% din total.
Analiştii spun că o creştere abruptă a salariului minim ar putea pune în pericol opţiunile de angajare pentru cei slab pregătiţi, pentru cei care au un contract de muncă pe termen scurt, dar şi pentru lucrătorii tineri. În aceste condiţii, riscul migrării multora dintre aceştia către munca la negru ar creşte. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi inculziune, László Andor, a atras atenţia că efectele muncii la negru nu implică doar expunerea lucrătorilor la condiţii de muncă periculoase şi la câştiguri mai mici, ci şi faptul că ea privează guvernele de venituri şi subminează sistemele de protecţie socială.
Pentru a contracara acest fenomen, Comisia Europeană a elaborat o platformă de colaborare pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru. Scopul demersului este de a intensifica cooperarea între statele membre pentru combaterea mai eficientă a muncii fără forme legale, platforma aducând laolaltă autorităţi naţionale, inspecţii ale muncii, direcţii pentru securitate socială, taxe şi migraţie, împreună cu alţi actori implicaţi, pentru a face schimb de bune practici în domeniu. Ţările europene care înregistrează cel mai mare procent de angajaţi la negru – 11% – sunt Letonia, Olanda şi Estonia.