Provocările noului guvern de la Bucureşti
La Bucureşti, disensiunile între social-democraţi şi liberali, câştigători împreună ai alegerilor din 2012, au dus în cele din urmă la o ruptură concretizată prin ieşirea PNL de la guvernare.
Corina Cristea, 14.03.2014, 10:05
La Bucureşti, disensiunile între social-democraţi şi liberali, câştigători împreună ai alegerilor din 2012, au dus în cele din urmă la o ruptură concretizată prin ieşirea PNL de la guvernare.
Schimbarea structurii cabinetului, format acum din PSD, UNPR, PC şi UDMR, a impus şi asumarea unor obiective – cele mai multe dintre acestea preluate din programul de guvernare al precedentului executiv.
Mai rezervat în promisiuni ca data trecută, premierul Victor Ponta a precizat că programul adoptat de guvern şi pentru care şi-a angajat răspunderea în Parlament respectă principiile care au stat la baza bugetului votat anul trecut în Parlament. Faţă de documentul defunctei Uniuni Social Liberale, actualul program prevede revenirea la o taxă pe valoarea adăugată de 19%, de la 24 cât este acum, reducerea CAS cu 5% la angajator sau reducerea TVA la produsele agro-alimentare de bază, pe măsură ce cadrul fiscal o va permite. TVA-ul şi CAS-urile sunt cele mai importante surse de venituri, asigurând împreună 55% din bugetul consolidat, bani din care se finanţează sănătatea, educaţia, armata, salariile bugetarilor, şomajul, ajutoarele sociale şi pensiile.
Efectele diminuării TVA şi CAS ar fi pozitive asupra mediului de afaceri, spun analiştii, la fel şi măsurile privind impozitarea progresivă asupra celor cu venituri mici, dar, spun tot ei, astfel de măsuri ar afecta serios veniturile bugetare şi ar trebui să fie însoţite, cel mai probabil, de majorarea altor taxe sau impozite. Este şi opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care spune însă că aplicarea acestor măsuri este oricum condiţionată de spaţiul fiscal disponibil: Acele măsuri sunt la stadiul de intenţie. Aţi văzut formularea, în măsura în care cadrul fiscal ne va permite”. Adică, în momentul de faţă practic ele în proiecţiile bugetare nu există. Ele vor putea fi implementate în măsura în care se găsesc soluţii de compensare. Dacă vrem să reducem o taxă, legea responsabilităţii fiscale spune că trebuie să găseşti o soluţie de compensare tot pe partea de venituri bugetare.”
Cota unică de 16% rămâne în vigoare în noul program, iar ca priorităţi rămân reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi scutirea de impozit al profitului reinvestit. Ionuţ Dumitru consideră că reducerea CAS ar avea un impact benefic dar, atrage el atenţia, ea trebuie compensată cu lărgirea bazei de impozitare prin eliminarea excepţiilor în vigoare pentru anumite tipuri de venituri: Din punct de vedere al mediului economic, fără îndoială că e măsura cea mai potrivită. Problema este să găsim soluţii de compensare a efectului, adică dacă nu reuşim să extindem baza de impozitare, nu cred că putem s-o implementăm. Cinci puncte procentuale înseamnă un impact mai mult decât semnificativ asupra veniturilor bugetare. Discutăm de poate 0,7 – 0,8 până în 1 punct procentual din PIB.”
Conservarea creşterii economice se numără printre obiectivele noului guvern de la Bucureşti. PIB-ul real al României a crescut în 2013 cu 3,5%, datorită rezultatelor bune la export determinate de randamentul industrial solid şi de recolta abundentă. În 2014 creşterea va fi de 2,3%, iar în 2015 de 2,5%, se arată în cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene, iar motoarele creşterii ar urma să se schimbe de la exporturi, la cererea internă. Deficitul bugetar se estimează că a fost redus la 2,6% din PIB în 2013, de la 3% în 2012. Acesta este mai mare decât se estima iniţial, respectiv 2,5%, din cauza asigurării unei confinanţări mai mari pentru absorbţia de fonduri UE. În 2014 deficitul ar urma să fie de 2,2% din PIB, faţă de 2% estimat în toamnă, din acelaşi motiv, iar în 2015 să scadă la 1,8%, pe fondul accelerării din activitatea economică şi a stabilităţii.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat, însă, că indicatorii care urmăresc evoluţia activităţii industriale au înregistrat şi în ianuarie 2014 scăderi comparativ cu luna precedentă – a treia reducere consecutivă consemnată în privinţa cifrei de afaceri şi a comenzilor noi.
Analiştii economici cred că evoluţia din ultimele luni ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, chiar dacă faţă de începutul anului trecut datele sunt în creştere. Aurelian Dochia, analist economic: Faptul că aceşti indicatori sunt în scădere pe o perioadă de trei luni consecutive începe să aibă o semnificaţie ceva mai largă şi înseamnă că anul 2014 nu începe foarte, foarte bine, dar, evident, trebuie să ţinem seama şi de faptul că a fost o perioadă de iarnă, au fost şi condiţii meteorologice mai dificile care ar putea să aibă un impact conjunctural asupra activităţii economice. Eu sunt convins că şi în 2014 industria va rămâne cel mai important contributor la formarea PIB şi, evident, exporturile care şi ele, în mare măsură, sunt determinate de industrie.”
În opinia lui Aurelian Dochia, într-un an în care agricultura se poate ridica cel mult la nivelul din 2013, creşterea economică a României va continua să se bazeze în mare măsură pe industrie.
