Este necesară extinderea programului nuclear în România?

Raportul anual al Consiliului Global al Energiei Eoliene privind evoluţia acestei industrii plasează România pe poziţia a 10-a în rândul pieţelor de profil din UE.

Corina Cristea, 28.05.2013, 11:20

Raportul anual al Consiliului Global al Energiei Eoliene privind evoluţia acestei industrii plasează România pe poziţia a 10-a în rândul pieţelor de profil din UE. Majoritatea parcurilor eoliene sunt localizate în Dobrogea, unde, la altitudini de circa 100 de metri, viteza medie a vântului este de 7,2 m/s. Regiunea este plată şi slab populată, fiind ideală pentru dezvoltarea de parcuri eoliene, arată documentul, care menţionează că acest tip de industrie s-a dezvoltat foarte mult în România în ultimii trei ani.

Cu toate acestea, energia eoliană nu reprezintă decât 5 procente din producţia energetică naţională. România continuă să folosească în mod predominant combustibili fosili (50%), hidroenergie (25%) şi energie nucleară (20%). Deşi nu neglijează dezvoltarea surselor alternative de energie, parte din eforturile responsabililor de la Bucureşti se îndreaptă către sporirea energiei nucleare. În lume, există 440 de reactoare nucleare, alte 60 sunt în diverse stadii de construcţie, iar în jur de 80 ar urma să fie construite în viitor.

Prezent la un simpozion de specialitate organizat la Bucureşti de Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a explicat motivele pentru care, în opinia sa, România are nevoie de extinderea programului nuclear. Aceasta chiar dacă, momentan, consumul energetic este în scădere la nivel naţional. Varujan Vosganian: Economia românească va avea o evoluţie care va necesita o creştere a consumului în perioada următoare, pentru că sistemul energetic trebuie să se coroboreze în strategia energetică cu strategia de reindustrializare a ţării, cu strategia privind creşterea competitivităţii şi, în acest context, cred că locul unei sporiri a producţiei de energie electrică în baza nucleară este adecvat.”

Pentru a produce mai multă energie nucleară, România caută investitori pentru reactoarele III şi IV de la Cernavodă. Datând de la începutul anilor ’80, planul iniţial al acestei centrale, singura din zonă care utilizează tehnologia canadiană de tip CANDU, prevedea construcţia a cinci unităţi. În prezent, funcţionează unităţile I şi II, din 1996, respectiv 2007. Bucureştiul nu a renunţat, pe de altă parte, la intenţia de a construi în viitor o nouă centrală nucleară în centrul ţării.

Experţii spun că dezvoltarea în continuare a programului de producere a energiei nucleare este esenţială pentru România. Un motiv ar fi acela că actualele termocentrale, care produc cu costuri relativ mici, deoarece investiţia iniţială a fost deja amortizată, nu vor mai putea continua, totuşi, fără retehnologizări majore. Din nou, Varujan Vosganian despre extinderea de către România a programului de producere a energiei atomo-electrice: Noi suntem parte a UE, trebuie însă să învăţăm atât din perspectiva fluxului investiţional, din perspectiva comerţului internaţional şi din perspectiva strategiei energetice, să ne socotim în acelaşi timp şi parte a lumii întregi şi în acest context, trebuie să vă spun că programele nucleare, în scopuri paşnice, sunt în continuă expansiune. De ce n-am face asta? Energia nucleară ne asigură independenţă energetică, este o energie curată, este o energie relativ ieftină, avem resursa umană necesară, dispunem de tehnologii avansate şi, în acelaşi timp, asta ar putea, pe un termen mediu, să contracareze epuizarea unor alte resurse. În clipa de faţă, nu avem o dimensiune certă cu privire la perspectivele programului nuclear.”

Problematica energiei nucleare este o temă constantă de dezbatere, atât în Europa, cât şi în restul lumii, în special după accidentul de la Centrala Atomo-Electrică niponă de la Fukushima, survenit în urma cutremurului şi tsunamiului din 2011. Ţări precum Germania sau Italia doresc să renunţe la centralele nucleare, în timp ce alte state europene continuă să investească masiv în acest domeniu.

Teodor Chirica, reprezentant al Forumului Atomic Român: Finlanda, Franţa şi Slovacia au proiecte nucleare în implementare. Marea Britanie rămâne un promotor, dar şi un inovator, în domeniul găsirii de noi instrumente de finanţare a proiectelor nucleare şi în general, a proiectelor non-carbon, la care se adaugă Polonia, cu mari ambiţii în dezvoltarea domeniului nuclear, din raţiuni de securitate energetică, în primul rând. În procesul de dezvoltare a energeticii nucleare, se pot semnala barierele financiare care afectează marile proiecte energetice, printre care şi cele nucleare, accentuate de criza financiară mondială.”

În opinia lui Teodor Chirică, România ar trebui să se alăture celorlalte 13 state din UE interesate să dezvolte în continuare programe de producere a energiei nucleare şi să formuleze poziţii comune care să fie prezentate apoi autorităţilor de la Bruxelles.