Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Cum se desenează o hartă

Tema regionalizării este una recurentă în România ultimilor ani, clasa politică în ansamblul ei susţinând ideea, argumentată, în principal, prin beneficiile legate de accesarea fondurilor europene.

Cum se desenează o hartă
Cum se desenează o hartă

, 04.03.2013, 10:39


Tema regionalizării este una recurentă în România ultimilor ani, clasa politică în ansamblul ei susţinând ideea, argumentată, în principal, prin beneficiile legate de accesarea fondurilor europene. Delimitarea regiunilor este cea care a făcut ca procesul să treneze. Importanta minoritate maghiară, concentrată în centrul ţării, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, şi-ar dori să constituie o regiune, dar decidenţii de la Bucureşti reafirmă că, în România, regionalizarea pe criterii etnice este exclusă.




Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat, recent, începerea procesului de elaborare a cadrului legal necesar proiectului de descentralizare-regionalizare administrativa. Potrivit lui Dragnea, care va conduce şi comitetul interministerial care va prelua analizele, studiile şi rapoartele Consiliului Consultativ – format din experţi, politicieni, membri ai administraţiei locale şi reprezentanţi ai societăţii civile – proiectul ar urma să fie disponibil la 1 iulie şi are la bază structura celor opt regiuni de dezvoltare regională, formată în 2007. Directorul general al uneia dintre acestea, Simion Creţu, se aşteaptă, însă, ca demersul să se întindă pe o perioadă mai lungă: Acest proces de regionalizare, din punctul meu de vedere, nu se va finaliza în doi ani. Este un calendar mai lung de timp, care trebuie parcurs astfel încât să rezulte nişte regiuni administrative care să funcţioneze deplin. Probleme vor fi peste tot, probleme vor fi cu stabilirea acelor reşedinţe administrative şi restul reşedinţelor care se constituie în regiune, modul în care practic se va conduce regiunea pe această perioadă interimară, care înseamnă 2014 – 2016, până la viitoarele alegeri locale, în care, probabil, se vor face şi alegerile regionale.” Simion Creţu pledează, în acelaşi timp, pentru o largă consultare, care să asigure succesul unui astfel de demers.




Părerea este împărtăşită şi de Diana Iancu, doctor în ştiinţe administrative, cu specializare în Guvernanţa multinivel, care, într-un interviu pentru Radio România, a insistat asupra importanţei ca factorii implicaţi în elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric să nu-l piardă din vedere pe cel care ar trebui să fie principalul beneficiar al reformei – cetăţeanul. Diana Iancu: Regionalizarea, în momentul acesta, aşa cum apare în discuţia Guvernului, este mai degrabă privită ca o soluţie tehnică. Mi se pare că poate ar fi cazul să începem să discutăm mai mult despre valoarea adăugată a unui asemenea tip de guvernare, mai apropiată de cetăţean. Dincolo de aspectele legate de cine are competenţă asupra cărui domeniu, cine are rol sau nu în multiplicarea sau, eventual, în atragerea fondurilor europene, cred că o întrebare foarte importantă trebuie să fie – cine poartă responsabilitatea în faţa cetăţenilor? Cetăţenii se pot întreba deschis: cine, până la urmă, va fi responsabil, dacă lucrurile nu merg bine?.”




Principiile de reorganizare administrativă, aprobate de guvern, prevăd că viitoarele regiuni vor avea câte un consiliu şi un preşedinte, desemnaţi prin vot popular, care vor gestiona bugete locale, bani europeni şi fonduri de la guvern, cu competenţe sporite faţă de actualele autorităţi judeţene. Numărul, configuraţia şi modul de funcţionare a noilor entităţi teritoriale ar urma să fie definitivate pe baza unor consultări publice, în acelaşi timp menţinându-se şi judeţele care configurează în prezent România. Nu există riscul ca structura administrativă să se supraîncarce, în loc să simplifice lucrurile? Din nou, Diana Iancu: Există întotdeauna o asemenea temere. Cel puţin, în momentul acesta, în interiorul UE există foarte multe demersuri mai degrabă de recentralizare decât descentralizare, se discută din ce în ce mai des de aranjamente intermunicipale, interteritoriale, grupări teritoriale care uneori transced graniţele naţionale, dar există în egală măsură şi alt fel de cazuri. De exemplu, cazul Slovaciei, unde în momentul acesta avem o fragmentare teritorială extraordinară şi, dacă ne uităm la felul în care se dezvoltă economic Slovacia, pare-se că acolo o să fie o soluţie posibilă de succes. Despre asta este vorba. Fragmentăm foarte mult şi întrebarea este în ce măsură nu se vor suprapune competenţele, pe de o parte şi, pe de altă parte, se va îngreuna şirul rezolvării problemelor.” Diana Iancu a amintit şi alte modelele europene spre care România ar putea să-şi îndrepte atenţia: În momentul în care discutăm despre modele de bună practică, există nişte norme generale, există un principiu fundamental, după părerea mea, guvernarea trebuie să se întâmple cât mai aproape de cetăţean. Mă uit, de exemplu, la reformele teritoriale pe care le-a întreprins Danemarca sau la grupul de aranjamente pe care le are Suedia, mă uit, de asemenea, şi la felul în care funcţionează într-o manieră mai centralizată decât, poate, ar fi considerat de unii, Olanda. Cehia are un model foarte interesant de guvernare multinivel sau guvernanţă multinivel.”




Sunt doar câteva exemple de unde Bucureştiul ar putea să obţină informaţii legate de funcţionarea regiunilor, informaţii pe care să le transpună apoi ţinând cont de specificul de comunitate din România şi de aşteptările vizavi de reformă.

Proiectul Neptun Deep (sursa foto: ROMGAZ)
Viitorul începe azi vineri, 11 aprilie 2025

Neptun Deep – cea mai mare investiţie în sectorul energetic românesc

“Scriem istorie. Împotriva piedicilor şi a ameninţărilor celor care ar face orice ca România să nu devină un furnizor de securitate...

Neptun Deep – cea mai mare investiţie în sectorul energetic românesc
Foto: Tumisu / pixabay.com
Viitorul începe azi vineri, 04 aprilie 2025

În vremuri excepționale, măsuri excepționale

În 2022, investițiile străine directe în România atingeau un nivel-record, de peste 10 miliarde de euro. O creștere de 12,3% față de anul...

În vremuri excepționale, măsuri excepționale
Foto: geralt / pixabay.com
Viitorul începe azi vineri, 21 martie 2025

Dreptul forţei şi forţa dreptului

Într-o perioadă de maximă volatilitate în relațiile internaționale, se vorbește tot mai mult despre o resetare a ordinii mondiale. Trăim o...

Dreptul forţei şi forţa dreptului
Ursula von der Leyen (Foto: ©European Union, 2025 Source: EC - Audiovisual Service Photographer: Dati Bendo)
Viitorul începe azi vineri, 14 martie 2025

Scut defensiv european

Comisia Europeană a propus, recent, statelor comunitare „ReArm Europe” – un plan de reînarmare a Europei în cinci puncte, care ar putea...

Scut defensiv european
Viitorul începe azi vineri, 07 martie 2025

Provocări într-un ecosistem de informare în schimbare

Ceea ce trăim acum reprezintă rezultatul unui ecosistem de informare total schimbat – este aprecierea făcută de prof.univ.dr. Alina...

Provocări într-un ecosistem de informare în schimbare
Viitorul începe azi vineri, 21 februarie 2025

Code for Romania

Prima soluție dezvoltată a fost votdiaspora.ro, o platformă cu care românii din afara țării au putut să-și găsească mai ușor drumul spre...

Code for Romania
Viitorul începe azi vineri, 14 februarie 2025

Fenomenul DeepSeek

Mai exact în ziua în care DeepSeek a prezentat un model AI cu performanțe comparabile cu cele oferite de chatbot-urile occidentale, precum...

Fenomenul DeepSeek
Viitorul începe azi vineri, 07 februarie 2025

1,5 grade Celsius – un prag care face diferența

2024 va rămâne drept primul an din istoria măsurătorilor în care temperaturile medii ale planetei au depășit limita încălzirii globale...

1,5 grade Celsius – un prag care face diferența

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company