Cetatea de scaun a Sucevei
Cetatea Sucevei, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea în apropierea orașului medieval Suceava, a fost principala reședință a domnitorilor Moldovei timp de aproape 200 de ani și este astăzi un monument istoric de nivel național.
Daniel Onea, 31.03.2022, 15:14
Cetatea Sucevei, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea în apropierea orașului medieval Suceava, a fost principala reședință a domnitorilor Moldovei timp de aproape 200 de ani și este astăzi un monument istoric de nivel național. Cunoaștem azi istoria acestei cetăți care a intrat în istorie ca fiind necucerită vreodată, dar aflăm și despre evenimentele interesante care se întâmplă aici. Obiectivul este situat pe un platou la o diferență de altitudine de 70 metri față de lunca Sucevei. De-a lungul timpului, cetatea a fost folosită pentru apărarea locuitorilor, alături de celelalte fortificații, în timpul atacurilor otomane.Ghidul nostru, dr. Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, despre începuturile monumentului.
„Partea estică a României, până în anul 1859, a fost stat de sine stătător, un principat care a fost înființat în secolul al XIV-lea, în zona de nord-est a României. Cetatea de scaun a Sucevei a reprezentat, așa cum îi spune și numele, cetatea emblematică a domnitorilor moldavi. Pe lângă rolul de apărare pe care-l avea, în această cetate exista monetăria statului și tezaurul României. Acest monument a fost atestat pentru prima dată în 1388, în vremea voievodului Petre I Mușat, printr-o scrisoare adresată regelui polonez, prin care Moldova împrumuta Poloniei 3.000 de arginți, echivalentul în ziua de azi a 50 de kg de aur.”
Cetatea Sucevei a cunoscut mai multe faze de construcție, spune Constantin-Emil Ursu. „A fost lărgită în secolul al XV-lea, în timpul voievodului Ștefan cel Mare, în două etape. Prima etapă a fost înainte de 1476, cealaltă după acest an, când cetatea a căpătat aproximativ dimensiunile și forma care se văd azi. Mai exact, Ștefan cel Mare a construit zidurile exterioare, pe care, după 1476, le-a dublat. Domnitorul a mai construit atunci și un șanț de apărare lat de circa zece metri. A fost perioada de maximă înflorire a acestui edificiu. Ulterior, ceilalți domnitori aveau să mai facă diverse reparații și adăugiri, iar cetatea a rămas principalul obiectiv cât capitala Moldovei a fost la Suceava. Odată cu mutarea capitalei la Iași de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, Suceava a intrat într-un con de umbră.
Totuși, cetatea avea să rămână importantă în contextul geopolitic al secolelor XVI și XVII. Din păcate, la sfârșitului secolului al XVII-lea ea a fost dărâmată și a intrat în uitare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, până când intelectualii suceveni, împreună cu arhitectul austriac Karl Romstorfer, au început ample lucrări de degajare a molozului și de scoatere la lumină a zidăriei. Este un lucru îmbucurător faptul că lucrările arheologice de la acea vreme și măsurătorile s-au efectuat cu foarte multă acuratețe. Din acest motiv, colecția muzeului nostru este foarte bogată cu piese originale din Cetatea de Scaun a Sucevei.”
Lapidariul recompune în prezent, pentru prima dată, cea mai completă imagine a Cetății Sucevei, evidențiind construcțiași decorația arhitecturală, dominate în secolul al XV-lea de teme variate ale stilului gotic. Utilități domestice medievale, precum sobele de teracotă, combină elegant motivele decorative locale cu cele central-europene. De asemenea, sistemele multimedia cu tematică istorică medievală și proiecțiile video cu subiecte legate de istoria cetății reprezintă o noutate expozițională în România.Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei.
„Începând din 2010 și până în 2015, în urma unui amplu proiect de restaurare, finanțat din fonduri europene, cetatea și-a schimbat fața. Au fost reconstruite ziduri, au fost reconstituite anumite încăperi. Ca urmare a unui incendiu au existat și modificări ale structurii geologice a versantului pe care e situată cetatea, existând alunecări de teren până în anul 2010. În acest moment, cetatea este restaurată, consolidată, iar, începând cu anul 2016, s-a deschis și prima expoziție permanentă care, într-o serie de încăperi, ilustrează teme de interes major pentru publicul vizitator. Expoziția este interactivă și beneficiază de foarte multe inovații tehnice contemporane.”
Cetatea de scaun a Sucevei găzduiește și evenimente de interes pentru publicul larg, continuă Constantin-Emil Ursu. „Alături de atelierele educaționale pe care le organizăm, foarte importante pentru noua generație, aș aminti două evenimente majore adresate publicului larg. Este vorba de Festivalul de artă medievală „Ștefan cel Mare”, singurul festival organizat de un muzeu din România și unul dintre cele mai importante din România. Este organizat mereu la jumătatea lunii august. De asemenea, spre sfârșitul lunii august, la cetate e organizat un festival de muzică rock, în șanțul de apărare.”
Cetatea oferă multe surprize vizitatorilor. De exemplu, seara se pornește iluminatul nocturn, iar vizitatorii sunt invitați să participe la un spectacol de lumini și sunete unic în România. În ceea ce privește programul de vizitare, obiectivul este deschis de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00 de marți până vineri și între orele 9.00 și 17.00 sâmbăta și duminica. Prețul biletului de acces la expoziția permanentă este de 16 lei (3 euro). Însă cu ce impresii pleacă turiștii? Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei. „Din ceea ce cunoaștem din Cartea de impresii și din recenzii, impresiile sunt mereu pozitive. Mai ales odată cu deschiderea expoziției permanente într-un spațiu neconvențional, vizitatorul român sau străin este introdus în ambientul istoric și află detalii despre Evul Mediu moldovenesc.Avem materiale în diverse limbi de circulație internațională și un audio guide care poate fi descărcat pe telefonul mobil, informațiile putând fi folosite și ulterior, atât timp cât sunt păstrate în dispozitiv.”
Așadar, nu ratați o vizită la Cetatea de scaun a Sucevei, mai ales în luna august. Atunci are loc Festivalul de Artă Medievală. Piesele de teatru, reconstituirea unor ceremoniale istorice pe baza vechilor documente existente, luptele între cavaleri, muzica și dansurile medievale, atrag un număr foarte mare de vizitatori dornici să evadeze din cotidian și să trăiască senzația unică a călătoriei în cadrul unei epoci apuse.
