În Munții Apuseni

Situați în Transilvania, în vestul României, Apusenii nu se remarcă neapărat prin altitudine, cel mai înalt vârf nedepășind 1849 de metri, ci prin multiplele posibilități de petrecere a timpului liber.

Daniel Onea, 20.02.2020, 13:38

Situați în
Transilvania, în vestul României, Apusenii nu se remarcă neapărat prin
altitudine, cel mai înalt vârf nedepășind 1849 de metri, ci prin multiplele
posibilități de petrecere a timpului liber. Ne începem călătoria chiar din zona
centrală, din Parcul Natural Apuseni, recunoscută ca una dintre cele mai
importante din punct de vedere al biodiversității și al experienței de vizitare.

Paul Iacobaș este
manager de destinație într-un program de ecoturism numit Pădurea Craiului și
reprezentant Apuseni Experience, o organizație care promovează turismul
responsabil.

În Parcul Natural Apuseni, poate cea mai
recomandată e drumeția, care te poartă prin platoul carstic Padiș, cu
nenumăratele sale atracții care țin de peisajul carstic, împădurit, extrem de
bine reprezentat în Parcul Natural Apuseni. Aș enumera Cetățile Ponorului,
Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Cetățile Rădesei, Poiana Ponor și Lumea
Pierdută, Groapa de la Barsa. Iată doar câteva atracții care fac orice
drumeție, indiferent de nivelul de pregătire sau de așteptare, o experiență
specială.

De asemenea, în zona Parcului Natural Apuseni putem să interacționăm
cu moții, aceștia formând o populație care locuiește permanent la o altitudine
de 1000-1200 de metri în zona centrală a Apusenilor, pe Valea Arieșului și pe
văile tributare Arieșului. Cele mai reprezentative comunități sunt cele din
zonele Ghețar, Albac-Mătișești, Casa de Piatră Arieșeni. Moții sunt niște
oameni foarte dârji. Până nu de mult, au fost extrem de legați de cultura
lemnului. În momentul de față, și-au schimbat perspectiva și sunt tot mai
deschiși să primească turiștii în zonă, fiindcă au ce arăta. Există o mulțime
de case vechi, dar și de șuri tradiționale, acoperite cu cetină, un specific al
Țării Moților. Mai există câțiva meșteri care practică văsăritul. Fac o mulțime
de obiecte din lemn, care, în vechime, erau folosite în gospodărie. În prezent,
sunt mai mult obiecte de decor. Mai există țesătoare, care lucrează la război
și care au o mulțime de povești de spus despre motivele folosite pe creațiile
lor.

Din Parcul
Natural Apuseni, ne îndreptăm spre zona de nord-vest, spre Pădurea Craiului.
Aici, altitudinea e mai mică, iar în loc de păduri de conifere, întâlnim multe
păduri de foioase. Însă elementul care se păstrează și aici este carstul. Paul
Iacobaș, manager de destinație:

În Pădurea Craiului avem cea mai lungă
peșteră din România, Peștera Vântului, cu peste 50 de km de galerii subterane.
Aceasta este în continuare explorată, iar lungimea ei se descoperă că e mai
mare. Avem în zonă o rețea de peșteri amenajate: Peștera Meziad, Peștera cu
Cristale din Mina Farcu. Avem și peșteri la cele mai înalte standarde din
punctul de vedere al amenajărilor turistice și de siguranță: Peștera Vadu
Crișului și Peștera Unguru Mare. Undeva la poalele Apusenilor, ne-am putea opri
și la faimoasa Peștera Urșilor.

Aș menționa și Ghețarul de la Scărișoara, cel
mai mare ghețar subteran din Europa, cu un depozit de peste 100.000 de metri
cubi de gheață fosilă. Aceasta e zona din Apuseni unde se pot practica cele mai
multe activități de aventură. Avem parcursuri de via Ferrata, sute de trasee de
escaladă și de alpinism, o rută de rafting și câteva peșteri speoturistice.
Acestea pot fi descoperite de vizitatori, dar cu echipament special și cu un
ghid specializat. La acestea, se adaugă o rețea de trasee de alergare montană,
ceea ce o face ca zonă una dintre cele mai reprezentative pe partea de
aventură.

Și familiile cu
copii se pot bucura de o gamă largă de activități în Munții Apuseni. Pentru
acestea, dar și pentru cicloturiști, Paul Iacobaș, manager de destinație la
padureacraiului.ro, recomandă zona Munților Trascău.

Este o zonă opusă
Pădurii Craiului, în sud-est, aproape de Aiud, Alba Iulia, Teiuș. Acolo avem
iar extraordinar de bine reprezentat carstul. Sunt foarte multe chei, platouri
carstice și câteva peșteri deosebite. Însă Trascăul este special fiindcă viața
parcă merge cu încetinitorul. Găsim în continuare comunități extrem de bine
păstrate, care au un stil tradițional de viață foarte bine conservat, ca acum
60-80 de ani. Dacă faceți fotografii acolo, imaginea te duce cu gândul la
albumele vechi de fotografii din perioada interbelică. Aproape nimic nu s-a
schimbat acolo. Oamenii au păstrat tradițiile, arhitectura și un mod de viață
tradițional, bazat pe agricultura de subzistență. Sunt gospodării mici, care
datorită modului sustenabil de agricultură sunt foarte bine integrate în
peisaje.

Poate cea mai
importantă experiență a turiștilor este să vadă și să interacționeze cu
localnicii, să cunoască îndeaproape stilul lor de viață.

Paul Iacobaș: Dacă reușim să-i cazăm la pensiuni ale localnicilor, sunt extrem de
încântați de oportunitatea de a interacționa, de a vedea cum trăiesc, de a
mânca la aceeași masă cu ei. În planul doi, ar veni componenta de natură foarte
bine păstrată, floră și faună. În Apuseni, încă există o populație bine
păstrată de carnivore mari. Pe lângă asta, florile sălbatice din Apuseni, mai
ales în perioada de primăvară. Avem câmpuri de arnică montană sau orhidee
sălbatică în Țara Moților. Avem rezervația Scărița Belioara, o zonă cu câteva
zeci de specii endemice de flori. Dintre acestea, Gențiana e chiar specială.
Menționez și Cheile Întregalde, cea mai joasă altitudine din România unde putem
întâlni flori de colț – 400 de metri altitudine.

Foarte interesantă în Apuseni este și partea de
istorie. Roșia Montană, un patrimoniu inestimabil, e cea mai veche localitate
atestată documentar din România. Alături de Țara Moților e o destinație
importantă din punct de vedere istoric și cultural.