În Munții Măcinului
Ne îndreptăm azi către cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii Măcinului.
Daniel Onea, 06.02.2020, 12:58
Ne îndreptăm azi
către cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii
Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că au făcut parte dintr-un
lanţ muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri, care străbătea Europa
de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore colinele din Dobrogea,
Scoţia şi Bretania. În prezent, există mai multe trasee turistice, majoritatea
fiind de dificultate medie.
Dan Staicu, directorul
Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, spune că suntem pe cel mai
vechi teritoriu al României, lanțul muntos având o vechime de aproximativ 300
de milioane de ani.
Reprezintă o dovadă evidentă a orogenezei hercinice de la sfârșitul
paleozoicului, având un aspect de aisberg, de insulă muntoasă. Deși cu greu se
aseamănă cu niște formațiuni muntoase la ora actuală, având în vedere
altitudinea redusă, Munții Măcinului sunt recunoscuți drept cei mai vechi din
România, cel mai înalt vârf fiind vârful Țuțuiatu. Acesta se află în comuna
Greci și are 467 de metri. Diversitatea peisagistică este dată de formațiunile
megalitice și de un contrast între peisajul de stepă și de vegetația forestieră
de la baza munților. Peisajul e presărat cu monoliți erodați a căror formă
poate fi interpretată în funcție de imaginația fiecăruia.
De altfel, există și
12 trasee de drumeție. Cel mai spectaculos ar fi Culmea Pricopanului, spre o
culme formată acum 250 de milioane de ani. De altfel, peisajul din Masivul
Pricopanul care este și cel mai spectaculos este caracterizat din diverse
formațiuni granitice, stânci și panorame vaste asupra Depresiunii Măcin, asupra
Dunării, a Depresiunii Luncavița. Panorama este frumoasă chiar și către orașele
Galați, Brăila și Reni. De-a lungul traseului se poate admira peisajul alpin cu
stânci rotunjite și cu forme bizare. O formă bizară pe acest traseu este și
Sfinxul Dobrogean pentru care vin cei mai mulți dinte turiști.
Traseele
turistice au dificultate mică și medie și pot fi parcurse într-o singură zi,
cel mai lung fiind de 12 km. Este o arie protejată care are aproximativ 0,05 %
din suprafaţa României, respectiv 11.000 de hectare. Totuși, aici găsim peste
jumătate dintre speciile de plante din țară. De exemplu, dacă în România sunt
aproximativ 3.300 de specii de plante, în Munţii Măcinului găsim în jur de 1.900-2.000 de specii de
plante.
Sunt informații pe care le puteți
afla și la Centrul de Informare Turistică Măcin, care oferă tuturor
vizitatorilor hărți, pliante și toate informațiile necesare pentru a vizita
zona. Dan Staicu, directorul centrului:
De asemenea, le putem recomanda ghizi de
turism, deoarece pe lângă Munții Măcinului, un obiectiv în sine, mai există și
alte obiective turistice. Avem cetatea romano-bizantină Dinogeția. Aceasta
este situată pe o fostă insuliță și e numită de localnici bisericuța. Apoi, pe
malul Dunării, se poate vizita Cetatea Troesmis, care a fost ridicată de romani
pe locul unei cetăți getice. De-a lungul perioadei antice, a fost un important
punct strategic în Ponticele lui Ovidiu. Ulterior, așezarea a fost și lagăr al
Legiunii a V-a Macedonia.
Tot în zonă se poate vizita Lacul Iacobdeal. Este un
lac de carieră, format în urma unei explozii pentru exploatarea granitului.
Luciul de apă are o suprafață de aproximativ un km și o adâncime de 30 de m. Se
dezvoltă și acolo un spațiu de campare. În zona noastră avem și triunghiul mănăstirilor. Dintre
acestea, aș aminti Mănăstirea Cocoș, întemeiată în 1833 de trei călugări români
veniți de la Muntele Athos. Apoi, Mănăstirea Saon, ridicată în 1846, în timpul
stăpânirii otomane. Mănăstirea Celik Dere seamănă cu un sat de gospodării împrăștiate,
având chiar și un muzeu și un atelier de pictură religioasă și de țesut
covoare. Aici se găsesc și exemplare vechi de carte românească. Un alt obiectiv
care merită vizitat este crama dobrogeană Pivnița lui Terente. Aceasta e în
circuitul turistic și oferă doritorilor degustări de vinuri obținute în cea mai
veche podgorie din Dobrogea.
Dacă vinurile nu
vă conving, atunci trebuie să știți că Dobrogea își atrage turiștii în primul
rând prin multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au
adus contribuția la prosperitatea zonei.
Și și-au lăsat și o amprentă gastronomică.
Dan Staicu, directorul Centrului de
Informare și Promovare Turistică Măcin, despre feluri de mâncare cu care se
mândresc locuitorii.
Noi suntem și la Dunăre, și la munte, deci
oferta gastronomică e interesantă. Se mândresc cu baclavale, fiindcă am fost
mult timp sub dominație musulmană. Apoi, avem borșul de pește și pastrama de
capră sau de oaie care e specifică acestei zone, gătită într-un anumit mod.
Pentru a petrece
un sejur în zonă, va trebui să vă rezervați locurile de cazare din timp. Deși
pensiunile sunt foarte primitoare și vă vor asigura un sejur cât se poate de
plăcut, numărul acestora nu este foarte mare. De la Dan Staicu, directorul
Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin aflăm și perioada optimă de
vizitare.
Primăvara și toamna e cel mai indicat, fiindcă verile sunt foarte
călduroase la noi și secetoase, iar pe trasee nu se găsesc multe izvoare. În
privința cazării, există o pensiune la Măcin și se mai dezvoltă încă două. În comuna Greci, care
este și poartă în Parcul Național Munții Măcinului sunt deja două agropensiuni.
Există și la Luncavița trei agropensiuni. Capacitatea acestora de cazare nu
este foarte mare, aproximativ patru camere. În Luncavița găsim și mai mulți meșteri populari. Aceștia lucrează în
lut și papură. Ei pot fi vizitați la Centrul de Informare Turistică de acolo.
În Munții
Măcinului, există peste 1.000 de specii de fluturi, 37 de specii protejate la nivel
internaţional de păsări răpitoare și o varietate de ecosisteme: de la pajişte de
stepă, stânci, până la pădure umedă şi semiumedă şi pădure de fag. Acestea,
ospitalitatea localnicilor, dar și gastronomia diversă vă vor asigura un sejur
de neuitat.