Peşterile din Munţii Apuseni

Munţii Apuseni alături de Munţii Banatului reprezintă una din cele mai importante zone carstice din România.

România Internațional, 08.12.2016, 10:53

Munţii
Apuseni alături de Munţii Banatului reprezintă una din cele mai importante zone
carstice din România. Multe din peşterile de aici pot fi vizitate de către
turişti, altele însă sunt accesibile doar speologilor. Dar şi această lume
destinată doar speologilor poate fi admirată de oamenii de rând apelând la
ghizii specializaţi, la cluburile de speologie. Munţii Apuseni au câteva
blocuri de carst, foarte bine localizate. Cea mai joasă zonă în care sunt
accesibile peşterile este zona Munţilor Pădurii Craiului, unde se poate
ajunge dinspre Oradea şi Cluj, cu porţi de intrare la Beiuş şi Aleşd. Despre
peşterile de aici ne vorbeşte speologul Viorel Lascu: Peştera Vadu Crişului este
accesibilă de pe drumul naţional Cluj-Oradea. În localitatea Vadu Crişului, pe
lângă această peşteră (prin care
curge un râu, iar la 40 de metri de intrare formează o cascadă de
aproximativ 6 metri), putem vizita spectaculoasele chei carstice de la Vadu
Crişului şi putem lua notă de olăritul din această zonă unde se fac vase
ceramice dintr-o argilă albă. O creaţie unică la nivelul Europei. Mai departe,
de la Vadu Crişului, dacă urcăm pe Crişul Repede ajungem în comuna Şuncuiuş unde
avem peştera Unguru Mare. Este o peşteră cu un portal impresionant, iar
în aproprierea peşterii este construită o casă din lemn cu o vechime de peste
200 ani. La peşteră se ajunge pe un pod suspendat, peste Criş, un pod
spectaculos sub portalul imens al peşterii care a adăpostit cândva cel mai
important tezaur de arme din bronz din România. Mai jos de Peştera Ungurului se
află cea mai lungă peştera din România: Peşterea Vântului, care are 50 de km şi
se poate vizita cu ajutorul celor de la Clubul de Speologie sau cu
ajutorul celor de la Arii Protejate şi Centrul de Dezvoltare Durabilă. Aceştia au
în plan să dezvolte un proiect de amenajare turistică pe circa 300 de
metri în această peşteră.

Dacă trecem dealul, ajungem în comuna Roşia,cu case tradiţionale
răsfirate, acolo unde află şi Peştera cu Cristale, descoperită după anul
1987 de minerii care şi-au extins frontul de lucru pentru extragerea minereului
de bauxită. Este o adevărată bijuterie naturală cu pereţii tapisaţi cu
cristale sau formaţiuni stalactitice, fiind amenajată şi electrificată după
ultimele standarde europene. Viorel Lascu: Aici se găseşte un
Centru de primire cu ghizi specializaţi, se poate vizita Muzeul Minier, unde
putem lua cunoştinţă cu utilajele şi echipamentul care era folosit în timpul
exploatărilor miniere. Mergem mai departe ajungem în această spectaculoasă Peşteră
cu cristale. Este printre puţinele peşteri din lume unde vizitatorii ajung sub
cristalele translucide de calcit (care ajung
şi la 80 de cm, care se deschid în ciorchini şi franjuri spectaculoşi deasupra
vizitatorului şi în jurul lui) pe care nu avem
voie să le atingem, iar cei care vizitează respectă această regulă. De
la Peştera cu Cristale, puţin mai la vale, ajungem în comuna Remetea şi în
satul Meziad unde avem peştera cu acelaşi nume. Unicitatea peşterii este
dată de portalul imens de la intrare. Este prima peşteră amenajată din România,
la 1903. Acum este amenajată într-o nouă lumină cu LED-uri şi are un
traseu de 1,5 km care se face în circa 40 de minute. Bolţile spectaculoase,
formaţiunile preistorice extraordinare dă impresia unei catedrale gotice
subterane. Rezonanţa data de unele săli din aceasta pesteră a făcut ca aici să
fie amenajată şi o zonă de spectacole şi concerte. Este unică şi pentru că
adăposteşte colonii din peste 8 specii de lilieci, aproape 40 de mii de lilieci
sunt adăpostiţi aici în anumite perioade ale anului.

De la Peştera Meziadului
se poate urca spre Stâna de Vale la o altitudine de peste 1000 m, într-o
depresiune străjuită de Munţii Vlădeasa şi Pădurea Craiului. Stâna de Vale este
una dintre cele mai căutate staţiuni de odihnă din ţară şi este considerată
drept perla turismului montan din Crişana. Este o destinaţie preferată şi de
cei care practică sporturile de iarnă, aici existând pârtii de ski dotate cu
instalaţii de transport pe cablu.

În
partea de nord a Munţilor Bihor, în zona Padiş, se află cea mai impunătoarea
formaţiune carstică din România – Cetăţile Ponorului. Inegalabilă ca frumuseţe,
dimensiuni şi complexitate şi-a preluat denumirea de la formaţiunile de
suprafaţă, cu stânci imense ce dau senzaţia de ziduri de cetate. Arecel
mai înalt portal de peşteră din ţară şi o lungime de 5 km. E preferabil ca cei care
parcurg această peşteră să fie experimentaţi sau să fie însoţiţi de un ghid. Speologul Viorel Lascu, cu alte peşteri din Apuseni: Celebra
Peşteră de la Scărişoara, cel mai mare gheţar subteran din Europa şi din lume,
este deschisă tot timpul anului. Coborârea printr-un aven cu un diametru
spectaculos de 40 de metri, jos sala iluminată după ce cobori câteva sute
de trepte, gheaţa cu feeria şi lumina pe care o filtrează
sunt o minunăţie. Sub acest gheţar, mai putin vizitabil, se află
Peştera Pojarul Poliţei, o peşteră rezervaţie ştiinţifică cu
ciorchini de formaţiuni şi discuri imense inedite pentru lumea cristalelor
subterane. Tot în zona comunei Gârda putem vizita Peştera Poarta lui Ionele, o
peşteră uşor accesibilă. Aici luăm cunoştinţă şi cu Cheile
Ordâncuşii strâns săpate în calcar, cu versanţi spectaculoşi şi o
zonă sălbatică în proximitatea şoselei. Pereţii calcaroşi găzduiesc multe
peşteri, grote şi portaluri. Mai spre est, daca venim pe şoseaua care
leagă Câmpeni de Alba Iulia, putem ajunge la Huda lui Papară, o peşteră
amenajată pentru accesul vizitatorilor. Este o peşteră spectaculoasă
cu un râu care iese pe sub o boltă imensă, cu colonii de lilieci şi o cascadă
de 11 metri care se sparge sub un bolovan imens care, de multe ori, sperie
vizitatorii. E bine ca atunci când sunt viituri să nu se intre în această
peşteră.

Huda lui Papară este cea mai lungă şi denivelată peştera din Munţii Trascăului.
Aici hibernează cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Este însă o peşteră
periculoasă pentru că viiturile puternice o pot inunda.