Transilvania, destinaţie de top

Unul dintre cele mai prestigioase ghiduri de turism din lume, Best Travel in 2016, editat de Lonely Planet, a realizat un top cu zece regiuni din lume care merită vizitate anul acesta.

Daniel Onea, 17.03.2016, 11:02

Unul dintre cele mai prestigioase ghiduri de
turism din lume, Best Travel in 2016, editat de Lonely Planet, a realizat un
top cu zece regiuni din lume care merită vizitate anul acesta. Pe primul loc se
află Transilvania. Tradiţii, natură, gastronomie, festivaluri, trasee pentru
drumeţii, pe toate le găsiţi în această zonă, celebră îndeosebi pentru partea
ei rurală.

Peter Suciu, ghid atestat de turism, membru în
asociaţia Mioritics, specializat pe zona Transilvaniei, spune că destinaţia
este foarte atractivă în primul rând datorită multiculturalităţii spaţiului
intracarpatic. Transilvania, în ansamblul ei, este un spaţiu
intracarpatic în care putem menţiona uşor cel puţin şase, şapte grupuri etnice
diferite, inclusiv din punct de vedere al religiei, care au trăit sute de ani
împreună: români, maghiari, secui, armeni, saşi, romi. Au trăit sute de ani
împreună, iar asta şi-a pus puternic amprenta pe multiculturalitatea pe spaţiul
intracarpatic. Spaţiul rural păstrează cu preponderenţă modelul de organizare
al vecinătăţilor şi tipuri de sărbători. De exemplu, în luna februarie se
organizează Sărbătoarea Lolelor în Agnita. Sărbătoarea Coroanei de Sf. Petru şi
Pavel este o sărbătoare săsească, organizată în luna iunie.

Însă cum
arată satul tradiţional transilvănean? Peter Suciu, ghid atestat de turism. Este, în primul rând, o combinaţie între spaţiul natural întreţinut şi
aşezarea antropică guvernată de reguli foarte clare. Este un model de sat
adunat, legat, cu şiruri de case, dublate de şiruri de şuri, cu spaţii foarte
largi între liniile caselor. Specific zonei Transilvaniei este creşterea
animalelor. Aşezările rurale, în momentul lor de maximă înflorire, aveau
gospodării cu foarte multe animale. Arhitectura antropică este completată de
modelul de organizare al agriculturii. Această legătură se păstrează şi
astăzi.

Deşi nu într-un număr foarte
mare, există meşteşugari, spune ghidul nostru, Peter Suciu: În
spaţiul intracarpatic există Ţara Saşilor, aşa numita Sachsenland, sau Ţara
Secuilor. În respectivele spaţii se mai întâlnesc oameni care ţes. La Mălâncrav
sunt doi ţesători, în alt sat, la Malţâna, este un cojocar, la Corund sunt
câţiva meşteri care produc pălării dintr-o ciupercă din pădure. Ceramica de
Corund, este de asemenea celebră. Mai sunt sate cu fierari.

În ultimii zece ani, de
când este ghid turistic, Peter Suciu a reuşit să schimbe percepţia cu care
turiştii străini ajungeau în România. Au fost de fiecare dată foarte
impresionaţi să vadă peisajul agropastoral, faptul că s-au păstrat bisericile
fortificate, meşteşuguri şi anumite tradiţii. În aceeaşi măsură în care au fost
impresionaţi şi de gastronomie. Şi gastronomia este foarte
spectaculoasă tocmai prin prisma multiculturalităţii. Toate grupurile etnice au
învăţat unele de la altele, din punct de vedere gastronomic, şi şi-au împărţit
reciproc cunoştinţele în domeniu. De asta, bucătăria transilvăneană este un pic
mai grea, fiindcă se bazează foarte mult pe produse din carne. De exemplu,
bucătăria românească se combină cu cea specifică oieritului şi cu cea săsească,
porc şi vită, cu cea maghiară, condimentată, iute. Se adaugă fineţea
dulciurilor, moştenire a ocupaţiei imperiului austro-ungar. Iar, la final,
elementul cel mai important, pentru asezonare, se foloseşte pălinca. Toate
acestea s-au amestecat, rezultând o gastronomie spectaculoasă.

Ionuţ
Bordea, biolog şi ghid specializat în domeniile habitate naturale, floră şi
faună în zona montană, explică semnificaţia numelui Transilvania – ţinutul de
dincolo de păduri. Aici se mai poate întâlni o varietate de
habitate forestiere, pădurile din Carpaţi găzduind cele mai mari populaţii de
carnivore mari din Europa: specii de lup, urs şi râs. Aceste specii nu se mai
pot întâlni în vestul Europei, unde au dispărut. Sunt foarte importante
peisajele pastorale din munte. În zona Sighişoara – Târnava Mare, de exemplu,
sunt ultimele peisaje pastorale din Europa la altitudini mai joase, sub 800 de
metri. Şi acestea au dispărut din restul Europei, din cauza agriculturii
intensive. Veţi întâlni o mulţime de specii de orhidee sau alte flori
deosebite, care au devenit embleme ale ţinutului. Ca dovadă al interesului
deosebit al Uniunii Europene pentru protecţia acestei zone, Sighişoara -
Târnava Mare, spaţiul a fost declarat sit Natura 2.000.

Fundaţia ADEPT, din
România, se ocupă cu protejarea ecosistemelor pastorale importante din
Transilvania. Are sediul la Saschiz şi a marcat o reţea de trasee turistice în
zonă, care leagă satele săseşti, pornind din Viscri şi ajungând până la
Biertan, spune Ionuţ Bordea, biolog şi ghid: Există, de
asemenea, şi trasee de cicloturism, cel mai cunoscut fiind probabil cel care
leagă localitatea Meşendorf de Criţ. Se pot face şi trasee de o zi, trasee
circulare în jurul satelor. Dacă vă cazaţi, de exemplu, în Viscri, vă puteţi
rezerva chiar mai multe zile pentru a vizita satele din jur. La sediul
fundaţiei ADEPT, în Saschiz, există şi un centru de informare, unde turiştii
pot obţine materiale promoţionale în limbile română, engleză, germană,
franceză. Cred că cel mai bun ambasador al acestei zone este prinţul Charles,
care s-a implicat foarte mult în promovarea acestei regiuni. De asemenea,
turiştii pot urmări seria de documentare Wild Carpathia, care cuprind multe
informaţii despre această zonă, pe care o considerăm una dintre ultimele zone
sălbatice ale Europei.

Vă aşteptăm şi data
viitoare cu o nouă destinaţie.