Locuri care merită vizitate (UPDATE – film YouTube)
În ultimii ani, capitala României a devenit o destinaţie de city break din ce în ce mai atractivă, datorită conexiunilor aeriene, unor hoteluri din ce în ce mai confortabile, dezvoltării turistice a Centrului Vechi al Bucureştiului.
Ștefan Baciu, 21.01.2016, 10:30
În ultimii ani, capitala României a devenit o destinaţie de city break din ce în ce mai atractivă, datorită conexiunilor aeriene, unor hoteluri din ce în ce mai confortabile, dezvoltării turistice a Centrului Vechi al Bucureştiului şi, nu în ultimul rând, unor evenimente culturale de amploare precum Festivalul internaţional George Enescu.
O altă destinaţie aflată în topul preferintelor turiştilor străini este Delta Dunării, o imensă suprafaţă ocupată de ape şi stufărişuri, care oferă adăpost şi loc de cuibărit multor specii de păsări, unele dintre ele pe cale de dispariţie. Aici se află şi cel mai estic oraş al Uniunii Europene, Sulina, care, după instituirea liberei navigaţii pe Dunăre, în 1829, devenea, spre sfârşitul secolului al 19-lea, unul dintre cele mai prospere oraşe din România şi cel mai important port pe coasta occidentală a Mării Negre. Cea mai atractivă destinaţie din România rămâne însă Transilvania care grupează atracţiile naturale ale Muntilor Apuseni, bisericile fortificate săseşti, tradiţii culturale şi o gastronomie diversificată.
Marian Constantinescu care este editorul revistei Traveller Magazin şi preşedinte al Clubului Presei de Turism FIJET România, organizaţie a jurnaliştilor de profil, crede că România are şi alte locuri care merită vizitate în acest an: „Foarte multă lume s-a familiarizat cu destinaţia anului 2016, Transilvania, este recomandată de către publicaţii şi de căţre site-uri internaţionale. Eu aş vrea să vă atrag atenţia că turiştii străini au deja mai multe conexiuni spre Iaşi. Iaşiul este o mare surpriză şi va fi o mare surpriză în viitorii ani. A făcut mari progrese. Există lanţuri hoteliere străine care au intrat în Iaşi şi, din punct de vedere urbanistic şi arhitectonic, Iaşiul se prezintă astăzi ca un oraş care poate să aspire la calitatea de oraş cultural european. Iaşiul merită vizitat, cu toate obiectivele de cult, religioase, cu toate obiectivele muzeale pe care le are şi, fără îndoială, şi datorită faptului că este un oraş nostalgic, există un număr din ce în ce mai mare de turişti care vin din Israel şi în momentul în care au apărut aceste lanţuri internaţionale în Iaşi, este un semnal că există posibilităţi de a face turism pe picior mare.”
Situat în partea nord-estică a României, Iaşiul este unul dintre cele mai mari oraşe ale României şi un important centru universitar. Zona din jurul Palatului Culturii, o clădire emblematică a oraşului, a fost sistematizată şi a devenit un important vad comercial, cu multe spaţii pentru turismul de evenimente. Pe lista obiectivelor de vizitat adăugăm Mănăstirea Trei Ierarhi, Mitropolia, Mănăstirea Golia, Muzeul Unirii, Muzeul Tiparului şi clădirea Teatrului Naţional Vasile Alecsandri, astfel încât Iaşiul este cel puţin o destinaţie de city-break.
Jurnalistul Marian Constantinescu nu s-a oprit doar la o singură destinaţie din România, care merită vizitată în acest an: „Un al doilea lucru care ar merita văzut, şi primăvara o să ne bată la poartă şi trebuie să ne îndreptăm acolo să vedem, îl reprezintă bisericile de lemn din Maramureş, care au făcut şi obiectul unor finanţări europene, ele sunt în patrimoniul UNESCO, iar un circuit al bisericilor şi al mănăstirilor din Maramureş trebuie neapărat făcut. Recomand o destinaţie prin care se trece de obicei, nu se opreşte, oraşul Târgu Mureş, care, de asemenea, are o cetate care începe să spună foarte multe.”
Situat în nordul României, Maramureşul are un întins fond forestier, precum şi un important fond de vânătoare şi pescuit. De-a lungul secolelor, pădurile au asigurat locuitorilor Maramureşului materia primă pentru apariţia şi dezvoltarea unei adevărate „civilizaţii a lemnului”. Mărturii ale acestei civilizaţii stau bisericile din lemn şi impozantele porţi maramureşene din lemn, adevărate opere de artă populară. În afară de arta cioplitului în lemn, turiştii vor putea constata că orice gospodărie se transformă, mai ales în perioada sezonului rece, într-o ţesătorie miniaturală. În casă se produce totul, de la elementele costumului popular, purtat duminica la biserică sau la marile sărbători, la covoare, obiecte de artizanat şi la tradiţionalele cergi, albe sau cu dungi negre şi roşii. Pe lângă bisericile Maramureşene din lemn, Maramureşul are una dintre cele mai fascinante şi sălbatice zone din România – Valea Vaserului. Ea are 50 km şi nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpaţi. Călătoria pe Valea Vaserului, fie cu mocăniţa, fie cu rucsacul în spate, rămâne o aventură.
Jurnalistul de turism Marian Constantinescu ne invită să vizităm şi o destinaţie situată la nici două ore de mers din Bucureşti: „O mare surpriză este una dintre capitalele Ţării Româneşti, cetatea Târgoviştei care are la ora actuală un montaj foarte bun din punct de vedere al circuitului turistic, cu muzeele care sunt în acest oraş. Ea este vândută ca o cetate legată de numele lui Vlad Ţepeş. Se vinde bine pentru că există o confuzie între Vlad Ţepeş şi Dracula şi, să fim sinceri, Dracula este şi rămâne marca cea mai bine vândută şi publicitată fără a cheltui bani pentru acest lucru. Cetatea este bine valorificată şi refăcută, ruinele cetăţii şi, mai mult decât atât, muzeele, muzeul de istorie, muzeul de arheologie şi muzeul de artă vin şi sustin acest lucru. Organizatorii de turism de acolo au gândit aşa ceva şi este o mare surpriză dacă te duci la Târgovişte.”
Marea atracţie a Târgoviştei este Curtea Domnească, un ansamblu de construcţii din secolele 15-18. Prima casă domnească cu incintă, cu turnuri, din care se văd astăzi o parte a vechilor ziduri si subsolul, a fost clădită de Mircea cel Batrân (1386-1418). Domnitorii care au urmat au renovat construcţiile din vremea lui Mircea cel Bătrân şi au adăugat altele noi. De exemplu, în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462) a fost construit, în scop de apărare, Turnul Chindiei, care domină astăzi vestigiile Curţii Domneşti de la Târgovişte. Biserica Domnească, aflată, de asemenea, în incinta Curţii, a fost ridicată de domnitorul Petru Cercel (1583-1585).