Concursul RRI dedicat judeţului Prahova, la final
Concursul cu premii, cu titlul De la ‘Drumul vinului, la ‘Drumul voievozilor, dedicat judeţului Prahova, din sudul României, se apropie de final.
Daniel Onea, 13.03.2014, 11:12
Concursul cu premii, cu titlul De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”, dedicat judeţului Prahova, din sudul României, se apropie de final. Urmează o recapitulare a principalelor atracţii atracţii culturale, turistice şi istorice pe care le puteţi găsi în acest judeţ, considerat printre cele mai bogate şi mai dezvoltate din România. Veţi afla, ca de obicei, şi răspunsurile întrebărilor de concurs, pe care le aşteptăm până la 15 martie 2014, data poştei.
Începem cu Drumul Voievozilor”. Acesta este un traseu de promovare a obiectivelor istorice din judeţul Prahova. Anca Baciu, secretar general Asociaţia pentru promovarea şi dezvoltarea turismului Prahova, ne invită la o călătorie inedită, în timp: Drumul voievozilor este un drum turistic, pentru iubitorii de istorie şi artă. Aici turiştii pot vedea urme ale istoriei din zona Munteniei, în zona Prahova, urme ale existenţei umane în aceste teritorii, urme ale domnitorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aici se pot găsi ruine ale bisericilor întemeiate de aceşti domnitori, palate, diverse monumente de arhitectură.”
Pe acest traseu se află şi Măneciu, a doua comună ca suprafaţă din judeţul Prahova. Mihail Barbu, viceprimar, ne-a vorbit despre frumuseţea, dar şi despre potenţialul turistic al zonei: În această zonă există un vechi drum roman. De asemenea, sunt drumurile pe unde au trecut Mihai Viteazu şi toţi domnitorii ţării. E un loc încărcat de istorie. Mănăstirile sunt o dovadă a trecutului nostru bogat. Acestea sunt ctitorite de români ardeleni. Una este ctitorită de o domniţă bogată, rămasă văduvă care a venit din Ardeal şi a găsit acea frumoasă zonă. Acolo a ridicat o mănăstire de măicuţe, Mănăstirea Suzana. Există şi o mănăstire de călugări, la Cheia, ctitorită de către fugari din Ardeal, după care domnitori mai recenţi ai României au înzestrat-o cu terenuri, ca să se poată dezvolta. În jurul acelei mănăstiri a apărut staţiunea Cheia. Staţiunea dispune de 40-50 de pensiuni, de 3 hoteluri şi de 3 cabane la înălţime. Principalele obiective sunt turismul de altitudine, drumeţia montană, în zona munţilor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Să nu uităm de pitorescul şi frumuseţea locurilor, ideale pentru relaxare.”
Mănăstirea Suzana este situată pe Valea Teleajenului, în nord-estul judeţului Prahova, în Subcarpaţii de Curbură. Aşadar, o zonă montană de o frumuseţe deosebită. Maica Teofana Popescu, stareţa mănăstirii, ne vorbeşte despre un obiectiv pe care n-ar trebui să-l rataţi: Pictura este în stil neoclasic, iar sfinţii sunt reprezentaţi foarte mari. Biserica este foarte lată, luminoasă, ferestrele sunt generoase, iar scenele sunt rare. Patru sfinţi cuprinde naosul şi pronaosul, iar pe peretele de vest sun reprezentate trei scene. Catapeteasma este de la sfârşitul secolului al XIX-lea, împodobită cu icoane de început de secol XIX şi cu icoane noi. Icoanele care s-au degradat au fost înlocuite cu icoane în stil neoclasic.”
Judeţul Prahova, cu reşedinţa la Ploieşti, se numără printre cele mai bogate judeţe din România. Principalele resurse naturale sunt tiţeiul şi gazele naturale, lignitul, ghipsul, calcarul, gresiile şi conglomeratele, argilele şi apele minerale. Însă nu putem să nu amintim şi producţia de viţa de vie. Aceasta a stat la baza următorului traseu turistic. Drumul Vinului” străbate podgoriile renumite ale judeţului Prahova şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Veţi afla lucruri inedite. De exemplu, situată pe paralela 45, în condiţii similare cu cele din regiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria Dealu Mare se întinde pe zeci de kilometri. Tot pe acest traseu veţi face cu siguranţă o oprire şi în comuna Valea Călugărească, ale cărei vinuri au fost premiate la nivel naţional şi internaţional. Aici am vorbit cu Vasile Neacşu, primarul localităţii: Comuna Valea Călugărească este una dintre marile comune ale judeţului. Are peste 11.000 de locuitori şi 15 sate. Valea Călugărească este recunoscută prin vinurile negre, mai ales prin soiurile Fetească Neagră şi Cabernet. Datorită solului, vinul este dulce şi aromat. Zona mai este recunoscută şi prin faptul că aici sunt vechile moşii ale călugărilor. De aici provine şi numele localităţii. Avem în comună Institutul pentru cercetări pentru viticultură şi vinificaţie. Acesta e renumit în ţară şi în străinătate. Aici se produc butaşi de viţă de vie de diferite calităţi, iar tot aici se combină vinuri, se aleg struguri, se fac anumite categorii de vinuri. Institutul a fost creat în 1957 şi are acum peste 300 de hectare de vie.”
Turiştii care pornesc pe Drumul Fructelor descoperă lumea rurală, sărbătorile şi obiceiurile locului şi învaţă despre arta meşteşugarilor, despre dealurile şi livezile prahovene. Andrei Nicolae, Consilier în cadrul Consiliului local Vălenii de Munte, ne explică importanţa pe care prahovenii o dau cultivării fructelor. Spre deosebire de celelalte două proiecte, Drumul fructelor leagă între ele acele localităţi cu tradiţie în culesul, prelucrarea fructelor şi a dulceţurilor şi a băuturilor care rezultă din acestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional al ţuicii, la sfârşitul lunii octombrie, în fiecare an, unde culegătorii de fructe, producătorii de dulceţuri şi de ţuică se adună şi îşi promovează şi îşi comercializează produsele lor tradiţionale. Pe lângă acesta, celelalte localităţi din zonă au fiecare un specific, un festival al munţilor, un festival al bujorului de munte, toate legate de meşteşugurile tradiţionale de pe Valea Teleajănului şi de pe acest drum al fructelor.”
Iată câte evenimente la care puteţi participa cunoscând în acelaşi timp acest colţ de Românie! Şi nu uitaţi! Dacă norocul vă va surânde puteţi fi chiar dvs. câştigătorul marelui premiu al concursului nostru: un sejur de 9 zile, cu pensiune completă, pentru două persoane, în perioada 1-9 septembrie 2014. Succes!