Compostare…la bloc
Spiritul civic de la oraș nu se manifestă doar în sensul exprimării unor nemulțumiri sau sesizării autorităților când lucrurile nu merg bine.
Christine Leșcu, 24.01.2024, 15:26
Spiritul civic de la oraș nu se manifestă doar în sensul exprimării unor nemulțumiri sau sesizării autorităților când lucrurile nu merg bine. De pildă, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu îi mobilizează pe vecinii din Blocul liric, învecinat cu faimosul parc bucureștean, să se coaguleze într-o comunitate… prin compostare. Drept urmare, în grădina interioară a blocului a fost amplasată recent o stație de compostare formată din trei lăzi speciale unde se adună resturile alimentare, se lasă la maturat și apoi se transformă în îngrășământ. Alex Oprița, coordonatorul grupului de inițiativă civică din bloc, consideră că făcând treabă împreună vecinii pot socializa și apoi, se pot și relaxa împreună. Alex Oprița.
Încă din 2017 am început să ne ocupăm de grădina blocului. E cea din curtea interioară și cea din față. Am mai adus plante şi am încercat să o gândim într-un mod cât mai rezilient față de schimbările climatice, să necesite udare minimă şi un nivel de intervenție minimă. Probabil că o bună parte din compost se va duce tot către spațiile publice, grădinile din cartier, iar cealaltă parte se va duce către cei care compostează și vor să-și ia acasă o parte din compost pentru plantele de apartament, el fiind un îngrășământ natural foarte benefic pentru plante.
După amplasarea lăzilor pentru colectare și maturare, a urmat lecția de compostare, susținută de Gabriela Iordan coordonatoarea proiectelor Academia de compost și Livada Comunitară Mărțișor.
Compostarea, adică colectarea separată a resturilor vegetale de restul deșeurilor pe care le generăm acasă din consumul nostru zilnic, face ca fiecare fracție să fie mult mai curată și să ajungă mai ușor în zona în care se poate transforma din nou în materii pentru procesul de producție. În ceea ce privește colectarea separată a resturilor vegetale în zona urbană, unde facem compostare comunitară, încurajăm o rețetă foarte simplă. Separăm cojile de la legume, fructe, cotoarele, zațul de cafea, resturi de la ceai sau flori de apartament pe care le mărunțim bine cel puțin o dată pe săptămână. Apoi le aducem în aceste lăzi unde comunitatea își duce resturile vegetale. Este un proces prietenos cu mediul pentru faptul că nu mai generăm deșeuri la gropile de gunoi care sunt neconforme și oricum ar trebui închise. Și în al doilea rând, resturile vegetale se transformă într-un îngrășământ natural pe care îl folosim atât în jardiniere, cât și în grădinile de la bloc, ca un amendament de vitamine și minerale pentru plante și pentru arbori, pentru a susține viața.
În prezent, în alte comunități de la bloc din București funcționează șapte stații de compostare asemănătoare cu cele de lângă parcul Cișmigiu. Însă fenomenul este ceva mai extins, cuprinzând inclusiv cartierele de case. Gabriela Iordan.
Sunt mult mai multe lăzi de compostare în acest moment de acest tip și evident că lumea a început să-și achiziționeze diverse recipiente pentru compostarea individuală la case, în special acolo unde au un petic de pământ și pot să pună aceste resturi vegetale și să fie transformate în câteva luni în compost. Dar, într-adevăr, pentru compostarea comunitară la bloc în special este mai greu și atunci stațiile de compostare comunitară sunt dedicate unor micro-comunități de la bloc, dar nu numai de la blocul respectiv, ci și din zonă, persoane care doresc să composteze în zonă și nu au încă o astfel de stație. Noi ne-am dorit foarte mult să extindă rețeaua. În proiectul Academia de Compost chiar vom oferi un premiu astfel pentru o comunitate care își dorește să își deschidă o stație. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Oamenii care compostează încep să-și pună anumite întrebări, să reducă risipa alimentară. Este foarte important să înțelegem că prin compostare nu se rezolvă risipa alimentară. Risipa alimentară trebuie să o rezolvăm înainte de compostare, adică din lista noastră de cumpărături și cantitatea pe care o gătim efectiv și o consumăm. Compostarea comunitară se referă, cum spuneam, doar la resturile de la legume și fructe, zaț de cafea și cel mult cojile pisate.
Cât de ușor sau de greu este să coagulezi o comunitate în jurul unor proiecte de genul acesta ne spune Alex Oprița din partea Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Nu e simplu. Mi-aș dori să spun că e simplu și se întâmplă așa pentru că, de fapt, trăim într-o societate în care nu suntem încurajați să socializăm cu vecinii noștri, cu oamenii din jurul nostru. Toate lucrurile se petrec atât de rapid încât ne dăm seama că nu găsim suficient timp să ne întâlnim chiar și cu prietenii apropiați sau familia. Și tocmai de asta nu e ușor să aduci oameni laolaltă. La noi, în Blocul liric, s-a întâmplat în timp. Am avut o serie de evenimente comunitare, de la grădinărit, ornitologie, diverse activități care s-au petrecut prin cartier, pe care le desfășurăm de 5 ani încoace. Un punct cheie cred că a fost că încă de la început am un canal de comunicare în bloc, ne-am făcut un grup de Facebook și treptat, treptat au apărut vecinii. Acolo am început să interacționăm între noi, să se cunoaștem vecinii la față, să ne salutăm și să mai schimbăm o vorbă. Iar atelierele organizate pentru comunitate sunt o ocazie foarte bună de a-I aduce laolaltă pe vecini și în alt plan, nu doar în cel referitor la treabă.
În prezent sunt 10 vecini care strâng resturi pentru compost la Blocul liric, surpriza fiind faptul că locatarii blocurilor învecinate, auzind despre stația de compostare, au început să vină aici cu resturilor lor alimentare.