Poluarea și sănătatea
Aerul nociv din București este resimțit zilnic de locuitorii săi, mai ales în ultimii cinci ani. În plus, cercetări recente leagă creșterea poluării de slăbirea sănătății.
Christine Leșcu, 08.11.2023, 10:48
Aerul nociv din
București este resimțit zilnic de locuitorii săi, mai ales în ultimii cinci
ani. În plus, cercetări recente leagă creșterea poluării de slăbirea sănătății.
Cel mai recent studiu în acest sens a fost realizată de o echipă formată din 14
specialiști sub coordonarea Institutului de Pneumologie Marius Nasta din
capitală, studiu axat pe legătură dintre particulele în suspensie de tip PM 2,5
și PM 10 și internările pacienților cu boli cronice.
În legătură cu poluarea
cauzată de PM-uri, dar și de substanțe toxice de tipul dioxidului de azot
(NO2), Centrul de Politici Durabile Ecopolis, prin rețeaua sa de senzori
Aerlive, a tras anumite concluzii prezente în raportul privind calitatea
aerului în București din 2023.
Despre ele ne vorbește acum Oana Neneciu,
coordonatoarea rețelei de 44 de senzori montați în colaborare cu primăria
capitalei.
Oana Neneciu: Senzorii din 44 de școli și
spitale măsoară pulberile în suspensie. Pulberile în suspensie sunt pulberi de
praf încărcate cu tot felul de substanțe care se ridică de la sol în general și
care rămân pe căile respiratorii sau intră direct în plămânii noștri. PM10
înseamnă particule un pic mai mari, cu diametru un pic mai mare. PM 2,5 sunt
considerate a fi cele mai nocive pentru că acestea intră direct în plămâni.
Din
266 de zile monitorizate, în 101 am înregistrat depășiri ale valorii maxime
admise pentru PM 2,5. Cea mai afectată lună din cele analizate este luna
februarie. Deci luna februarie e cea mai poluată lună a anului. Interesant este
că 14 februarie, Ziua Îndrăgostiților, a fost și cea mai poluată zi din an. Se
pare că toată lumea merge cu mașina la petrecerea de Ziua Îndrăgostiților.
Poluarea orară maximă a fost înregistrată la un spital de copii, la spitalul
Victor Gomoiu, și este 371 micrograme pe metru cub chiar pe data de 14
februarie. Din cele 30 de școli analizate – au fost 30 de școli și 14 spitale –
29 au înregistrat valori mai mari decât media anuală pentru PM 2,5.
Când ne
referim la poluarea cu PM-uri, cele mai afectate zone nu sunt neapărat cele din
centrul orașului. Poluarea cu PM-uri se întâmplă de obicei pe arterele cele mai
aglomerate pe unde, de obicei, oamenii merg spre centrul orașului. Dintre
spitale, 13 din 14 înregistrează o medie anuală mai mare decât valoarea maximă
admisă.
Depășirile
acestor valori maxim admise ale particulelor în suspensie respectă directivele
UE pe care România le-a acceptat și ele sunt calculate în funcție de efectele
nocive asupra sănătății umane. Există, de asemenea, și recomandări ale
Organizației Mondiale a Sănătății privind limita admisă a particulelor în
suspensie: în cazul PM 2,5,
la nivel anual, nu trebuie depășite lunar 5 micrograme pe metru cub, iar pentru
PM10 există limite anuale de 15 micrograme pe metru cub pe lună.
Pornind de la aceste date de referință, autorii Studiului privind impactul poluării asupra bolilor cronice realizat de Institutul Marius Nasta au cercetattimp de cinci ani efectul depășirii limitelor admise asupra pacienților. Concluziile le prezintă doctorița Beatrice Mahler, directoarea Institutului de pneumologie.
Am comparat PM-urile pe care le-am monitorizat cu numărul de internări și
am observat 3 categorii de afecțiuni: afecțiunile respiratorii, cardiovasculare
și accidentele vasculare cerebrale. Așa cum am constatat în urma analizării
datelor, perioada cu nivel maxim de poluare e cuprinsă între luna martie și mai.
Poluarea începe din septembrie și crește până în noiembrie. Excepție o face
anul 2020, în care avem o manifestare atipică, dar știm că a fost perioada de
stare de urgență, când numărul de internări a scăzut și populația a stat în
casă, dar și industria s-a oprit. Ce am obținut în urma evaluării datelor
corelate științific este că influența particulelor de PM 2,5 și PM 10 induce un
număr mediu lunar de internări pentru afecțiuni respiratorii cuprins între
1963-3825. Avem, practic, la o creștere cu 10 micrograme pe metru cub a valorii
medii lunare de PM 2,5, o creștere a numărului de internări pentru afecțiuni
respiratorii cuprinse între 90 până la 938 de internări. Adică persoanele
bolnave ajung în spital atunci când nivelul de poluanți crește.
Numărul de internări
induse de creșterea PM10 este puțin mai mic pentru că aceste particule, fiind
mai mari, nu ajung la nivelul alveolelor și rămân oarecum în căile
respiratorii, deci dau acutizări de tip bronșite etc.
În cazul
bolilor cardiovasculare, situația este similar, existând aceeași corelație
validă statistică pentru numărul de internări, conchide doctorița
Beatrice
Mahler: Creșterea PM 2,5 cu 10 micrograme pe metru
cub pe lună induce o creștere a numărului de internări pentru cauze
cardiovasculare cuprinse între 26 până la 1392. Deci impactul este mult mai
mare pentru afecțiunile cardiovasculare. Aici mă refer și la hipertensiune, și
la infarct, deci toate afecțiunile tratate de colegii noștri cardiologi. La
PM10 avem un număr mai mic de internări între 20 și 888. Accidentul vascular
cerebral aș spune că este surpriza noastră, nu pentru că nu știam că există o
legătură între bolile neurologice sau afecțiunile vasculare cerebrale și
particulele de materie. Noi am făcut corelația doar pentru particulele de PM
2,5, nu și pentru cele de PM10. Prin urmare, sunt cu 10 internări mai multe pe
lună, dacă numărul de PM-uri crește cu 10 micrograme pe metru cub.
Prin
urmare, concluziile specialiștilor sunt clare: atunci când concentrația de PM
2,5 și PM10 din București crește, se măresc și riscurile ca o persoană bolnavă
de boli pulmonare, de boli cardiovasculare sau cu risc de accident vascular
cerebral să ajungă într-o unitate medical.
De asemenea, costurile economice
sunt foarte mari, conform acestui studiu de impact: creșterea
concentrațiilor de PM2,5 poate genera costuri de spitalizare estimată cu o
valoare cuprinsă între 137.820 lei (circa 26.500 de euro) și 1.436.369 lei
(circa 288 de mii de euro)/lună.