Noi proiecte educaționale

Criticat de mult timp și din multe puncte de vedere, sistemul de învățământ încearcă diverse variante de reformă, poate chiar prea multe și dese, după cum observă unii critici.

Christine Leșcu, 26.04.2023, 15:10

Criticat de mult timp și din multe puncte de vedere, sistemul de învățământ încearcă diverse variante de reformă, poate chiar prea multe și dese, după cum observă unii critici. În prezent, modificări consistente aduse legii educației sunt supuse negocierilor parlamentare și așteaptă să fie votate. În același timp, unele școli și cadre didactice vin cu propriile proiecte alternative, aprobate de ministerul de resort, de remediere a procesului de predare-învățare.

Unul dintre aceste proiecte, momentan pilotat în trei unități de învățământ din țară, este deja aplicat în cadrul Colegiului Național Gheorghe Șincai din București, colegiu care a și conceput acest proiect. Este vorba de regândirea împărțirii anului școlar pe module, nu pe semestre sau trimestre. De altfel, începând din 2022-2023, ministerul a regândit structura anului școlar și a împărțit-o pe anumite module, adică perioade de predare, sparte de vacanțe scurte. Însă, în cazul acesta, cursurile sunt programate potrivit structurii clasice pe când în proiectul-pilot deja menționat, orele de predare a unor discipline sunt comasate într-un modul. Detalii ne oferă acum Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică în cadrul Colegiului Național Gh. Șincai:

Ideea nu este nouă, nu ne aparține nouă în totalitate, dar noi am pus-o în practică, lucru care nu e simplu, pentru că în spatele acestei propuneri de proiecte pilotare a fost o muncă intensă și nu ușoară. Ce se întâmplă în acest proiect al nostru? Copiii aveau în planurile cadru între 14 și 17 ore pe săptămână pentru clasele de liceu, adică IX-XII. Numărul de discipline este foarte mare, așadar copilul nu se concentrează foarte bine pe toate disciplinele pe care le studiază atunci când sunt foarte multe și ne-am gândit că regruparea lor într-un an școlar, așa încât să existe mai puține discipline de studiu într-o săptămână, s-ar putea să-i ajute. Ce am făcut noi? Disciplinele care sunt din specializare, din profil și care au multe ore alocate pe săptămână au rămas discipline de studiu care se studiază anual. De exemplu, la toate clasele, limba română se studiază anual. La profilul de matematică-informatică, de exemplu matematica cu patru ore pe săptămână sau cinci se studiază anual. Disciplinele, însă care au două ore alocate pe săptămână, s-au strâns într-o perioadă mai mică de timp, predându-se mai multe ore pe săptămână. Să dăm ca exemplu educația plastică, care se studiază la clasele a IX-a și a X-a. În sistemul clasic, ora de educație plastică se face o dată la două săptămâni, tot timpul anului. Dar noi, aceste ore, care erau de fapt 18 în tot anul școlar, le-am grupat într-o perioadă mai scurtă de timp, adică se studiază doar în șase săptămâni din anul școlar, cu câte trei ore pe săptămână. Acesta se numește modul.

La sfârșitul modulului, anumite materii nu se mai predau deloc până la finalul anului, căci materia a fost epuizat deja. Următorul modul va conține alte materii care, la rândul lor, vor fi studiate intensiv. Deși proiectul se află acum în desfășurare și evaluarea oficială nu a avut încă loc, au apărut însă și reacții neoficiale din partea elevilor și a părinților. Despre ele ne vorbește și doamna profesoară Silvia Mușătoiu:

Informal. Feedback-ul este foarte bun de la elev, pentru că având numai opt sau nouă discipline pe săptămână, copiii își pot aloca timp suficient pentru fiecare disciplină care se studiază în perioada respectivă. În acest context, metodele de predare pot fi altele. Scopul nostru este să se învețe intensiv și un pic mai temeinic decât se făcea în sistemul clasic. Sistemul nu este nou, este utilizat în alte țări încă din anii 1950, în SUA și anii 80-90 în Europa și presupune exact restrângerea numărului de discipline studiate de elevi într-o săptămâna. Iar aceste studii scot în evidență faptul că elevul studiază șase săptămâni educația plastică intensiv, dar asta nu înseamnă că după șase săptămâni a uitat tot ce a învățat în cele șase săptămâni. În momentul în care o disciplină se studiază intensiv, atenția este un pic mai concentrată asupra acestei discipline și învățarea devine mai temeinică. Ori lucrurile nu cred că se pierd așa de ușor atunci când sunt învățate temeinic.

Printr-un parteneriat cu Universitatea București, experți din cadrul Facultății de Științe ale Educației urmează să cerceteze aplicarea acestui proiect-pilot. Rezultatul evaluării va fi prezentat ministerului și apoi, evident, se va lua decizia dacă acest sistem modular va fi extins sau nu. În prezent, alte două școli îl pilotează, în afara Colegiului Șincai : Colegiul Mihai Eminescu din Petroșani și Liceul Teoretic Constantin Angelescu din comuna Ianca, județul Brăila. La rândul nostru, am cerut opinia expertului în educație Marian Staș:

Sincer, dezavantaje nu văd, ci mai degrabă provocări de gestionat, iar avantajele sunt certe. E limpede, e clar că atunci când ne focalizăm și facem mai intens și mai mult un lucru începe să ne intre în obișnuință și îl înțelegem mai bine și așa mai departe. Vă întreb ce poate învăța un copil atunci când face o oră dintr-o disciplină din două în două săptămâni? Răspuns corect: mai nimic și te miri ce! Un alt aspect important îl reprezintă faptul că fiecare modul e orientat pe un număr mai mic de discipline. Și atunci nu mă împrăștii, nu îmi disip atenția pe multe fronturi, ci învăț să gândesc structurat, învăț să mă focalizez pe ceea ce se întâmplă acolo. În plus, am citit și eu studiul acela de foarte bună practică de la Colegiul Mihai Eminescu din Petroșani. Acolo s-a remarcat faptul că profesorii care predau o disciplină doar o oră pe săptămână, acuma se trezesc că pot să facă trei sau patru ore pe săptămână. Cu alte cuvinte, au la dispoziție un volum mult mai consistent de timp alocat unei discipline sau alteia.

Mai rămâne întrebarea dacă programele actuale se pretează la o asemenea structură modulară a anului școlar sau ar trebui și conținuturile puțin schimbate.

Marian Staș răspunde: Cred că este primul exemplu istoric de formă cu fond și nu de formă fără fond în 30 de ani de schimbări educaționale. Mă refer la acest proiect-pilot. Întâmplarea face ca soția mea să fie profesoară de fizică. Și, în familie, am făcut acest exercițiu, iar ea a oferit un model foarte frumos de proiectare modulară pentru gimnaziu și pentru liceu a fizicii. Rezultatul a fost unul absolut corect, fără să taie în mod necesar din ceea ce înseamnă conținuturile programei aprobate prin ordin de ministru. Dar tocmai asta este de făcut, adică de transformat consistent și conținuturile, adică programele școlare. Ceea ce evident că este perfect posibil, pentru că toată esența pilotării este nu să iasă lucrurile mai prost pentru sistem și mai contraproductiv pentru copii, ci să iasă mai bine și pentru sistem, și pentru copii.

Așadar, nu ne mai rămâne decât să așteptăm rezultatul evaluarii realizată de Universitatea București care va fi gata fie la finalul lunii aprilie, fie la începutul lunii mai.