Cum îi văd românii pe refugiaţi
Afluxul masiv de refugiaţi şi gestionarea lui - una din cele mai mari provocări cu care se confruntă UE de la crearea ei şi situaţie faţă de care oricine are o părere, mai mult sau mai puţin bazată pe o informare corectă.
Christine Leșcu, 20.04.2016, 09:24
Afluxul masiv de
refugiaţi şi gestionarea lui – una din cele mai mari provocări cu care se
confruntă UE de la crearea ei şi
situaţie faţă de care oricine are o părere, mai mult sau mai puţin bazată pe o
informare corectă. Se pare că românii nu au nimic împotrivă ca refugiaţii să
vină în România, dar nici nu vor să îi integreze în societate sau să trăiască
alături de ei. Este concluzia sondajului Percepţia românilor privind criza
refugiaţilor, recent realizat de Asociaţia Pro Democraţia.
Iuliana Iliescu,
manager de proiecte în cadrul asociaţiei: În cea mai mare
parte, oamenii sunt informaţi despre criza refugiaţilor din social media.
Aproape 55% afirmă că sunt informaţi din social media, iar 29%, din radio şi
televiziune. În mare parte sunt îngrijoraţi de această situaţie din cauza
ştirilor negative care apar în aceste reţele. Cu privire la numărul refugiaţilor
prezenţi în România, şi mă refer la cei care au venit acum, după 2015,
majoritatea consideră că sunt peste 300 de refugiaţi, cam 35%. Din câte ştim
noi, momentan în România au venit doar 15 persoane refugiate. Referitor la
întrebarea dacă sunt de acord cu prezenţa refugiaţilor, aici există un
echilibru între da şi nu. Cam 54% spun nu, 46% spun da. Dacă am face o
comparaţie între acceptul în familie sau la muncă dintre un cetăţean european
care ar veni în România şi un refugiat, există o discrepanţă foarte mare. În
ceea ce priveşte un refugiat, 26,5% dintre români preferă să fie doar un simplu
vizitator. Luând în considerare situaţia din Siria şi nu numai, un număr destul
de îngrijorător din punctul nostru de vedere, şi anume 18%, spun că l-ar
expulza. Faţă de 2,5%, când vine vorba de un cetăţean european de altă
naţionalitate.
Totuşi, când vine
vorba de copiii refugiaţilor, românii sunt mai indulgenţi, cei mai mulţi
acceptând ca fiii şi fiicele lor să îi aibă colegi pe copiii refugiaţilor.
Îngrijorător este faptul că peste 40% sunt de părere că refugiaţii ar trebui să
fie amplasaţi în tabere speciale, nu în mediul urban sau rural, cum ar fi
normal pentru integrare, atenţionează Iuliana Iliescu.
Un alt sondaj,
realizat de INSCOP Research, relevă că peste 80% dintre români nu sunt de acord
ca refugiaţii/imigranţii să se stabilească în România.
Luna aceasta,
Biroul de Informare al Parlamentului European în România şi Asociaţia Pro
Democraţia au organizat un eveniment dedicat crizei refugiaţilor. Claudiu Crăciun,
expert în cadrul Asociaţiei Pro Democraţia, a vorbit despre faptul că, în
trecut, românii au avut experienţe pozitive cu refugiaţi greci, turci, din
Orientul Mijlociu. Potrivit lui Claudiu Crăciun, nu există o rezistenţă mare la
nivel interpersonal, imaginea apocaliptică asupra venirii refugiaţilor fiind
insuflată cu ajutorul unor politicieni, instituţii, mass media.
La aceeaşi
dezbatere, Eleodor Pîrvu, director adjunct la Inspectoratul General pentru
Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a reluat ideea că
fenomenul imigraţiei a existat de foarte mult timp în România şi a vorbit
despre legislaţia românească în domeniu: Sistemul de azil,
migraţie şi integrare a fost creat nu imediat după Revoluţie, dar s-au făcut
imediat după Revoluţie paşi foarte importanţi, în principal prin aderarea la
Convenţia privind statutul refugiaţilor, în 1991. După care a urmat o serie de
acte legislative prin care s-a reglementat modul de implementare a politicilor
în domeniu, culminând cu actuala legislaţie şi cu sistemul creat în domeniul
azilului, migraţiei şi integrării, legislaţie pe deplin în concordanţă cu
acquis-ul european în domeniul cu toate directivele existente – directiva
privind calificarea, directiva privind procedurile, directiva privind condiţiile
de recepţie. Avem şi două regulamente – Regulamentul Dublin şi Regulamentul
Eurodac.
Potrivit lui
Eleodor Pîrvu, media cererilor de azil în România a fost în cursul anilor
trecuţi de aproximativ 1200 – 1300 de cereri de azil, depuse de cetăţeni din
diferite state terţe. În ţara noastră există o instituţie care coordonează şase
centre de primire şi recepţie a solicitanţilor de azil pe teritoriul României,
cu o capacitate totală de 950 de locuri, capacitate care poate fi suplimentată
în caz de criză. Toate cererile de azil depuse pe teritoriul României sunt
procesate într-un termen destul de scurt, de 30 de zile. Este cea mai scurtă
procedură de azil la nivel european.
Eleodor Pîrvu: Toate
persoanele care depun o cerere de azil sunt verificate, înregistrate în bazele
noastre de date şi procesate conform standardelor în domeniu de către oameni
bine pregătiţi. Cei care sunt respinşi, au posibilitatea de a ataca această
decizie în faţa instanţei. Cei care sunt admişi, care primesc o formă de protecţie,
statutul de refugiat sau protecţia subsidiară pot participa la procesul de
integrare, care, în momentul de faţă, nu este un proces obligatoriu pentru
persoanele care obţin o formă de protecţie. Recent, în legea privind azilul au
fost introduse anumite condiţii, pentru a primi ajutoarele nerambursabile pe
care statul român le oferă timp de 12 luni, perioadă în care persoana este
implicată în activităţi de integrare pe diferite paliere.
Conform
mecanismului de relocare a refugiaţilor în statele membre ale UE, România
urmează să primească, în intervalul 2016-2017, 6.205 refugiaţi.