Femeile şi antreprenoriatul responsabil
În UE, femeile din România sunt cele mai dornice să-şi deschidă propriile afaceri.
Monica Chiorpec, 23.12.2015, 10:55
În UE, femeile din
România sunt cele mai dornice să-şi deschidă propriile afaceri. Este concluzia
unor statistici recente potrivit cărora aproape o treime dintre femeile din România intenţionează
să înceapă o afacere în următorii trei ani în comparaţie cu Italia, unde doar 11% dintre femeile intervievate au spus
că analizează înfiinţarea unei afaceri, dar şi cu Germania, Spania şi Belgia,
unde procentajul coboară spre 8%. Cu toate acestea, teama de eşec le împiedică
pe jumătate dintre romance să-şi realizeze visul. Un proiect recent,
implementat cu ajutorul unei finanţări europene prin POSDRU (Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), le-a venit în ajutor celor care
cochetau cu ideea antreprenoriatului, dar n-o puneau în practică fie din lipsa
curajului, fie din lipsa informaţiilor. Aşadar, în cadrul programului Femei
active pentru integritate şi responsabilitate (FAIR), au fost organizate
cursuri de formare profesională pentru şomere precum şi cursuri de
antreprenoriat. Impactul a fost atât de mare încât organizatorii au primit un
număr mult mai mare de cursanţi decât cel prevăzut iniţial, după cum subliniază
Ştefania
Cojocaru, directoarea Centrului de formare al Universităţii Spiru Haret, unul
dintre partenerii proiectului: A fost un proiect frumos şi interesant care a pornit cu 450 de persoane
în grupul-ţintă şi care, la final, a ajuns la un grup-ţintă de 943 de persoane.
Deci a fost un proiect care şi-a depăşit indicatorii şi unul dedicat femeilor.
Dublarea grupului-ţinţă a fost impusă de cererile de înscriere la curs. Eu sunt
mândră de femeile care au participat la program, în special de cele care au
iniţiat o afacere.
Iniţiatorul proiectului FAIR a fost Asociaţia Română de
Transparenţă (Transparency International Romania) care, şi în acest mod,
combate inegalitatea de şanse şi corupţia. Victor Alistar, managerul de proiect: Apare întrebarea de ce
Transparency International participă la un proiect POSDRU dedicat eliminării
stereotipurilor de gen şi promovării antreprenoriatului feminin. Pentru că
Barometrul Global asupra Corupţiei ne arată că, în ceea ce priveşte răspunsurile
femeilor la întrebările legate de disponibilitatea de a participa la fenomene
legate de corupţie, respondentele au o rată mai scăzută de implicare. Pentru că
în cadrul tuturor barometrelor sociale atunci când se vorbeşte de promotorii valorilor în
familie, în prim-plan apar femeile. Când ne referim la discriminările de pe
piaţa forţei de muncă, vom vedea că avem câţiva indicatori majori şi anume:
persoanele din mediu rural – unde există subdezvoltare economică -, persoanele
care au peste 45 de ani şi femeile. Prin urmare, ne-am zis că putem dezvolta
proiecte de antreprenoriat pentru femei, bazate însă pe un model de integritate
care face orice iniţiativă mai rezistentă. Dacă alegi un curs de antreprenoriat
integru, reuşeşti să ştii mai bine decât alte micro-întreprinderi cum să te
fereşti de riscul de a fi supus presiunii de către inspecţiile administrative.
În afara cursurilor, organizatorii au avut în vedere şi
partea de sustenabilitate a proiectului FAIR şi au iniţiat şi un concurs
pentru proiecte de afaceri aflate la început de drum. Victor Alistar:
Ulterior, tot pe acest tronson de intervenţie
antreprenorială, am organizat un concurs pentru sortarea unor start-up-uri,
astfel încât să rămână şi ceva concret în urma proiectului. Trecând de
investiţia în oameni, care s-a făcut prin formarea resurselor umane, e
important să rămână şi nişte modele care să se ruleze. Unele dintre ele vor
avea succes şi peste 5 ani, le vom vedea considerate nişte modele în domeniile
lor. Altele vor întâmpina, poate, dificultăţi şi se vor dezvolta mai greu.
Important era ca printre participanţii la proiect să existe preocuparea pentru
soluţii, să-şi pună problema şi să participe la concurs. Noi, cei din echipa proiectului, ne-am pus întotdeauna problema ce
rămâne după. Probabil şi din cauza asta, percepţia grupului-ţintă n-a fost că
participă la o bifare de genul ei se fac că predau, noi ne facem că învăţăm.
Printre cele care chiar
au învăţat ce li s-a predat, au fost şi câştigătoarele acestui concurs. Să o
ascultăm pe una din ele: Am
câştigat cu un plan de afacere al unui salon de înfrumuseţare şi sunt foarte
mândră că am reuşit. Nu plănuisem să fac aşa ceva, deşi de mult timp visam să
am o afacere proprie. Nu am avut nici curaj, nici indicaţiile necesare. Dar
programul acesta m-a ajutat foarte mult în acest sens.
Şi cursurile de lucrător comercial au fost apreciate,
după cum ne-a spus o altă participantă la proiectul FAIR: Pentru mine, această experienţă a fost uimitoare. Înainte
să vin la curs, credeam că nu-i mare lucru să fii lucrător în comerţ. Dar pe
parcursul cursului mi-am schimbat
părerea. Lucrător în comerţ înseamnă mult mai mult decât să saluţi şi să
serveşti clientul. Este, de fapt, o meserie foarte complexă şi foarte plăcută.
Partea de antreprenoriat nu-mi era necunoscută, dar cursul m-a ajutat să-mi pun
ideile în ordine şi să-mi construiesc afacerea şi să-mi realizez visul de a fi
eu şefa mea în locul ca altcineva să fie şeful meu.
Un alt obiectiv al
proiectului a fost înfiinţarea unui Centru de Antreprenoriat Feminin Integru,
gestionat de Universitatea Spiru Haret, şi destinat, printre altele,
încurajării femeilor care vor să-şi deschidă propria afacere.