Proiecte pentru integrarea comunităţilor de romi din România
Romii reprezintă cea mai săracă şi mai vulnerabilă etnie din România. Statisticile arată că 80% din totalul comunităţilor de romi de la noi trăiesc în condiţii precare.
România Internațional, 04.03.2015, 10:26
Romii reprezintă cea mai săracă şi mai vulnerabilă etnie din România. Statisticile arată că 80% din totalul comunităţilor de romi de la noi trăiesc în condiţii precare. Principalele probleme cu care se confruntă persoanele de etnie romă sunt veniturile insuficiente, lipsa pregătirii profesionale, nivel de educaţie scăzut, şomaj, acces limitat la serviciile publice, discriminare. Majoritatea romilor trăiesc în case fără măcar una din facilităţile de bază: bucătărie, toaletă, duş, baie sau electricitate. Cel mai mare procent de analfabetism se înregistrează tot în rândul populaţiei rome. Chiar dacă au existat initiaţive în vederea ameliorarii condiţiilor de viaţă şi a integrării sociale a romilor, atât la nivel naţional cât şi internaţional, romii reprezintă grupul cel mai discriminat la nivel european, în raport cu alte minorităţi naţionale.
Pentru a avea o evidenţă mai clară a situaţiei acestor comunităţi şi pentru a interveni în sensul îmbunătăţirii condiţiilor lor de viaţă, recent, a fost lansat la Bucureşti proiectul Cartografierea sociografică a comunităţilor de romi din România pentru o monitorizare la nivel comunitar a schimbărilor privind integrarea romilor (SocioRoMap)”. Proiectul va furniza informaţii şi date pentru instituţiile publice cu atribuţii în elaborarea de politici publice şi pentru a se lua măsuri în domeniul incluziunii acestor comunităţi. De asemenea, rezultatele proiectului vor ajuta autorităţile în dezvoltarea unor programe şi scheme de finanţare pentru proiectele care să vizeze eradicarea sărăciei, dezvoltarea locală şi promovarea şanselor de reuşită a unor grupuri marginale. Proiectul SocioRoMap este derulat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj Napoca în parteneriat cu Fundaţia pentru o societate deschisă şi Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice. Vor fi cartografiate peste 3000 de unităţi administrativ teritoriale rurale şi urbane pentru a avea o imagine mai clară a nevoilor şi priorităţilor acestor comunităţi de romi. Istvan Horvath, preşedinte al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale: Scopul nostru nu este doar un simplu inventar. Dorim ca descrierea şi prezentarea acestor comunităţi să fie făcute într-un mod uşor inteligibil iar problemele lor să fie prezentate sub forma vizuală a unor hărţi. Pe lângă acestea, ne mai dorim să constituim o reţea funcţională de persoane care pot da informaţii relevante despre condiţia acestor comunităţi. Vor fi reţele ale lucrătorilor sociali, vor fi reţele ale ONG-urilor care au lucrat cu diferite comunităţi locale, vor fi reţele ale instituţiilor dedicate, deci persoane care lucrează în instituţii dedicate protecţiei romilor cum ar fi mediatori şcolari, mediatori sanitari… Deci, obiectivul nostru este să inventariem aceste comunităţi, să aflăm intervenţiile care s-au făcut sau care nu s-au făcut… pentru că sunt comunităţi în care s-au făcut multe intervenţii, dar sunt şi altele la care nu se poate ajunge din diferite motive, comunitatea este prea săracă, prea izolată..”
La evenimentul destinat lansării proiectului “SocioRoMap”, a participat şi Excelenţa sa, Ambasadoarea Norvegiei în România şi Moldova, doamna Tove Bruvik Westberg: ”Un acces mai facil la educaţie şi la sistemul de sănătate pentru aceste grupuri privilegiate, inclusiv romii, sunt principalele direcţii ale acestui program. La baza acestui program stă credinţa că o societate bună şi corectă este o societate care include toată populaţia: îi acceptă şi îi tolerează pe toţi şi asigură servicii pentru toţi. In Norvegia nu totul este egal, însă egalitatea este o normă. Oamenii au diferite origini familiale, au venituri diferite, însă drepturile sunt egale, ceea ce este foarte important. Trebuie să aflăm realitatea din comunităţile de romi din România şi acest lucru se va realiza prin acest proiect. Trebuie să furnizăm factorilor de decizie informaţii utilie şi relevante pentru planificarea politicilor publice. Din diverse motive, puţine informaţii despre comunităţile de romi sunt disponibile la nivel guvernamental. Trebuie să realizăm legătura care lipseşte între realitatea acestor comunităţi şi cei care produc legile, să strângem informaţii despre situaţia acestor comunităţi din mai multe puncte de vedere: condiţii de trai, nivel de educaţie şi acces la serviciile sociale medicale.”
Un alt proiect destinat, de data aceasta, promovării culturii şi artelor în mediile dezavantajate de romi a fost lansat de către 4 asociaţii din România care derulează proiecte pe această temă ( Asociaţiile T.E.T.A., ADO, REPER 21 şi Urbanium ). Este vorba de proiectul “Maskar”, un proiect de educaţie prin teatru, care se va derula în două oraşe din judeţul Teleorman: Alexandria şi Turnu Măgurele. 40 de tineri şi 60 de adulţi din cele două oraşe se vor implica, de-a lungul celor 10 luni de proiect, în programe artistice, ateliere, expoziţii şi spectacole despre cultura şi tradiţia romilor. Pornind de la realitatea celor două oraşe în care se găsesc comunităţi importante de romi, proiectul îşi propune să prezinte poveştile pozitive ale acestor oraşe, iar cu ajutorul trainerilor, tinerii să învăţe să comunice mai bine unii cu alţii atât din propriile medii, cât şi din medii diferite, să-şi cultive încrederea în sine şi potenţialul creativ şi să se bucure de aceleaşi drepturi. Ana Maria Pălăduş de la Asociaţia Urbanium: “Abordăm o problematică sensibilă, cea a discriminării comunităţii rome din aceste două comunităţi, însă o facem într-un mod foarte inedit, prin mijloace artistice şi propunem teatrul ca mijloc de a crea punţi între cele două culturi (română şi romani). O să creăm două grupuri de tineri, în ambele oraşe, care să participe, pe perioada mai multor luni de zile, la ateliere de dezvoltare personală şi de teatru comunitar pentru a spune poveşti referitoare la cum percep ei problematicile de discriminare şi legate de comunitatea romă din oraşul lor. O să lucrăm cu tineri de etnie romă dar şi cu tineri de etnie non-romă ca să-i punem să dialogheze între ei. La finalul atelierelor, vom crea două piese de teatru, una în Turnu Măgurele şi una în Alexandria, piese pe care le vom aduce şi la Bucureşti, dar şi la Cluj Napoca”.
Proiectul poresupune şi amenajarea a două expoziţii despre istoria culturii rome din cele două oraşe şi din împrejurimi. Ele vor cuprinde obiecte vestimentare, de artizanat, poze, decoraţiuni, melodii, poezii, legende sau simboluri. Organizatorii acestui proiect au rămas surprinşi de dorinţa copiilor de etnie romă de a se înscrie în proiect. Ana Maria Pălăduş: Am avut o deschidere absolut incredibilă în şcolile şi liceele care sunt cele mai slab cotate din oraş. Când am ajuns acolo şi le-am spus despre ce vrem să facem, cred că nu era tânar care să nu-şi dorească să se înscrie la ateliere, mai ales că foarte mulţi erau de etnie romă. In schimb, la liceele şi şcolile bune, am întâlnit o atitudine foarte rezervată, chiar rasistă vis-a-vis de comunitatea romă”.
Cele două proiecte destinate comunităţilor de romi din România sunt finanţate prin Mecanismul Financiar Norvegian.