Şah în şcoală (reluare)

Începând cu anul şcolar 2014 – 2015, şahul devine disciplină opţională în învăţământul românesc. Disciplina se va numi, conform ordinului ministrului educaţiei Remus Pricopie, Educaţie prin şah...

Ștefan Baciu, 20.08.2014, 12:42

Începând cu anul şcolar 2014 – 2015, şahul devine disciplină opţională în învăţământul românesc. Disciplina se va numi, conform ordinului ministrului educaţiei Remus Pricopie, Educaţie prin şah”, iar programa şcolară aprobată este destinată ciclului primar. Prin urmare, şcolile din România vor putea introduce această disciplină opţională, cu durata de doi ani, pentru elevii din clasele I-IV. Ministrul educaţiei, Remus Pricopie, ne prezintă beneficiile pe care le aduce introducerea şahului în şcoală:

“Sunt multe şi vi le pot spune şi în calitate de profesor, dar şi în calitate de părinte cu copil jucător de şah. În primul şi în primul rând este capacitatea de concentrare, de analiză, o abordare logică mult mai bună, dacă vreţi, răbdare, pentru că, să stai 3 ore, 4 ore, uneori şi 5 ore, depinde de vârstă şi de partidă, în faţa tablei de şah şi a celui cu care joci şi să gândeşti, este un lucru extraordinar. Apoi spiritul de echipă. Cei care nu sunt cunoscători, probabil, cred că este un joc individual. Nu este un joc individual, de multe ori echipa este foarte importantă, de la pregătire până la competiţie şi eu cred că pentru copiii care vor să facă şah este un lucru extraordinar. Cercetările ne arată că îmbunătăţirea rezultatelor şcolare este semnificativă.”

Vladimir Danilov este secretarul general al Federaţiei Române de Şah şi s-a format ca jucător de şah la Iaşi (nord-estul României), un oraş care este un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte introducerea şahului în şcoală: Se predă şah în şcoală încă din anul 1986, bine, sub o formă sau alta, nu era neapărat ca materie în catalog. Atunci a luat fiinţă prima clasă de şah din România. După 1990, şahul a pătruns în absolut toate grădiniţele şi toate şcolile, este adevărat în multe dintre ele practicându-se în regimul after-school. În municipiul Iaşi sunt în jur de 3 mii de elevi care practică şahul, mulţi dintre ei ajungând la performanţă atât ca şahişti profesionişti la nivel de juniori, cât şi ca olimpici la diverse materii. Din anul 2000, la şcoala Bogdan Petriceicu Haşdeu din Iaşi s-a introdus şahul ca materie cu notare în catalog sub diverse forme. Ori se cheamă “Şah pe calculator”, ori “Şah şi matematică”, în funcţie de ce specializare avea profesorul de şah şi sunt 600 de copii din ciclul primar care fac şahul ca obiect, între o oră şi 4 ore pe săptămână.”

Conform unui recent protocol încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Federatia Română de Şah, urmează să fie stabilite şcolile unde va fi predat şahul ca disciplină opţională şi să fie desemnaţi profesorii care să predea lecţii de şah. Revine cu precizări ministrul educaţiei, Remus Pricopie: “Prima problemă pe care trebuie să o rezolvăm şi o vom rezolva este aceea a cadrelor didactice. Întrucât şahul nu a existat ca disciplină în şcoală, evident că nu am avut până acum un sistem de formare a cadrelor diadctice pe zona de şah. Prin acest acord cu Federaţia de Şah, orice cadru didactic poate să predea dacă este legitimat şi la Federatia Română de Şah.

Prin urmare, modulul pedagogic este asigurat din formarea initială a cadrului didactic, indiferent dacă predă matematică, biologie, chimie sau altă disciplină, iar componenta de şah este asigurată şi certificată de federaţia naţională de şah. În felul acesta putem să demarăm, urmând ca evident, în următorii ani, formarea cadrelor didactice distinct pentru şah să fie o preocupare a universităţilor şi a Ministerului Educaţiei. Al doilea lucru, de asemenea, important este cel legat de dotarea a 500 de unităţi de învăţământ cu un set complet pentru a putea preda şahul în şcoli. Vorbim de un set care cuprinde 10 jocuri de şah, tablă demonstrativă, manuale, ghid pentru profesor. Decizia pe care am luat-o împreună cu Federaţia de Şah este ca de aceste 500 de pachete să beneficieze unităţi de învătământ din mediul rural pentru că, în general, la nivelul oraşelor există cluburile sportive şcolare.”

Ştefan este elev de liceu şi practică şah de performanţă, dar a făcut performanţă şi la matematică unde a ajuns la faza naţională a Olimpiadei şi confirmă utilitatea studierii şahului: “Şahul ne dezvoltă mintea, ne ajută să gândim într-un anumit fel şi ne ajută nu numai în şcoală, dar şi în viaţa de zi cu zi. Învăţăm să alegem şi să fim mai stăpâni pe noi.”

Despre contribuţia şahului la un mai bun control al emoţiilor ne vorbeşte şi Victor, elev de liceu, cu medalii obţinute la Campionatele Naţionale de Şah pentru juniori, dar şi la olimpiadele şcolare : “La concursuri de matematică sau de informatică contează mult stăpânirea emoţiilor. La olimpiadele de mate naţionale am ajuns şi am luat şi medalie.”

Lucian Vasilescu este medic la spital din Bucureşti, iar atunci când are timp joacă turnee de şah. A jucat la nivel de performanţă ca junior, apoi în perioada studentiei şi ne vorbeşte în continuare despre influenţa şahului asupra educatiei şi carierei profesionale: “Am început să joc şah in clasa I, efectiv din plăcere şi şahul a rămas pentru mine de-a lungul liceului, de-a lungul facultăţiii şi şi mai târziu de-a lungul întregii cariere profesionale o plăcere pură, mult mai mult decât un hobby. Eu am făcut de performanţă, la un moment dat chiar de mare performanţă. Bineînţeles că asta m-a ajutat să-mi dezvolt anumite abilităţi cum ar fi perseverenţă, tenacitatea, dorinţa de a învinge, dar în acelaşi timp mi-a arătat cum să fiu membru al unei echipe, mi-a arătat cum să joc turnee peste tot în această ţară, dar şi în multe locuri frumoase din Europa şi din lume. Faptul că la peste 50 de ani încă pot juca o partidă cu cei mai buni jucători ai ţării înseamnă foarte mult pentru mine. Pot spune că de-abia aştept pensia pentru a mă ocupa mai serios de şah.”