Revoluţia alimentară în România

În ultimii ani, românii au început să fie atraşi din ce în ce mai mult de hrana ultra-procesată şi de aşa-numitul junk-food. Cu toate acestea, un curent contrar nu a întârziat să apară.

Christine Leșcu, 29.05.2013, 11:49

În ultimii ani, românii au început să fie atraşi din ce în ce mai mult de hrana ultra-procesată şi de aşa-numitul junk-food.” Cu toate acestea, un curent contrar nu a întârziat să apară. Mişcarea Food Revolution” (Revoluţia alimentară), iniţiată de bucătarul englez Jamie Oliver, a câştigat adepţi şi în România. Iar anul acesta, pe 17 mai, Bucureştiul s-a numărat printre oraşele unde s-a serbat a doua aniversare a mişcării prin concursuri de gătit şi discuţii cu bucătari celebri, toate organizate la unul din centrele comerciale ale capitalei. Există chiar şi ambasadori Food Revolution” în România. Unul dintre ei este Miruna Meiroşu, de la departamentul de Relaţii Publice al Editurii Curtea Veche, editură care tipăreşte cărţile lui Jamie Oliver în România. De la Miruna Meiroşu aflăm care sunt principiile revoluţiei alimentare”: „Reîntoarcerea la mâncarea gătită pentru că este un obicei sănătos, militarea pentru o educaţie nutriţională minimă a copiilor, dar şi a celor care din comoditate s-au îndepărtat de aceste obiceiuri sănătoase. În întreaga lume, obezitatea a devenit unul dintre principalii factori ai mortalităţii. Dar acest lucru poate fi schimbat prin activităţi mici şi zilnice.”

Deşi în România a început să crească semnificativ numărul adulţilor şi, mai ales, al copiilor afectaţi de obezitate, ambasadorii Food Revolution” consideră că sunt premise ca o mişcare care militează pentru gătitul în casă şi consumul de alimente proaspete să-i atragă pe români. Miruna Meiroşu: „Noi, ambasadorii Food Revolution, simţim că am venit în întâmpinarea unei nevoi reale. Imediat ce se s-a anunţat debutul mişcării în România, am primit multe mesaje de susţinere şi multă lume ne-a arătat că facem ce trebuie. Dacă anul trecut, existau doi ambasadori Food Revolution care încercau să facă, prin acţiuni puţine, câte ceva pentru educaţia culinară a copiilor, acum suntem cinci ambasadori şi avem mai multă forţă. Ne propunem, prin urmare, să facem şi acţiuni mai de amploare.”

Prezent şi el la Ziua Food Revolution”, Matei Martin, realizator de emisiuni literare la Radio România Cultural şi moderator al evenimentului săptămânal Porc cu piper” de la librăria Bastilia din Bucureşti, are o părere uşor diferită: „E bine că s-au făcut, în România, paşi în această direcţie. Dar tradiţia culinară românească nu ne duce deloc înspre mâncarea sănătoasă. Dacă ne gândim la produsele emblematice pentru gastronomia românească, ne dăm seama că multă mâncare e pe bază de carne de porc şi pe grăsime. După o tradiţie de peste o sută de ani de mâncat mititei, e foarte greu de impus o revoluţie a salatei. Dar are, totuşi, toate şansele să prindă pentru că trăim într-o cultură occidentalizată, care accentuează grija pentru corp şi cam peste tot în lume, a prins moda mâncării sănătoase.”

Cu mult înainte de audă de Ziua Food Revolution”, Florentina Ţene a gătit în casă pentru cei doi copii ai ei. Tocmai pentru că-i place şi s-a perfecţionat, a participat la concursul de gătit, organizat cu această ocazie, şi a câştigat premiul întâi. Să auzim ce înseamnă pentru ea mâncarea sănătoasă: „Să mănânc cât mai multe salate, să evit dulciurile sau măcar să încerc cât mai mult să le fac în casă. Să evităm să mâncăm în oraş. Dintotdeauna evit să mănânc la restaurant şi încerc să gătesc în casă cât mai mult. Nu sunt de acord cu restaurantul.”

Florentina a câştigat premiul întâi pentru o mâncare de sezon, proaspătă şi sănătoasă: „Am pregătit o salată cu de toate, cu tot felul de legume. În plus, am pus un pic de strugure şi un pic de porumb. Aspectul n-a fost grozav, dar pe mine m-a interesat în primul rând gustul şi mai puţin aspectul. La mine gustul contează şi să fie mâncarea sănătoasă.”

Nutriţionista Mihaela Bilic militează, de asemenea, pentru gătitul în casă şi pentru variaţie alimentară: „O alimentaţie sănătoasă înseamnă o alimentaţie diversificată şi adaptată nevoilor individuale. Nimic din ceea ce produce industria alimentară nu este nesănătos, însă cantităţile mari şi gătitul într-un mod impropriu pot transforma produsele alimentare în duşmani. Românii au trecut printr-o perioadă de curiozitate alimentară şi de cumpărături excesive. Poate ar fi cazul să ne întoarcem un pic la normalitate şi la o relaţie normală cu mâncarea. Acum, trăim la extreme. Fie credem că totul este nociv, fie negăm tradiţiile culinare româneşti şi suntem mai dornici să încercăm lucruri noi. De pildă, uităm că şi noi avem fructe de pădure şi coacăze, dar ne place să mâncăm goji. În domeniul alimentar, nou nu înseamnă neapărat şi bun.”

Cu sau fără Food Revolution”, obiceiul de a găti fructe şi legume proaspete şi chiar carne fără prea multe grăsimi nu este doar sănătos, dar se poate dovedi un mod plăcut de a te relaxa în familie.