Acord cu privire la reforma regulilor bugetare în UE
Parlamentul European şi statele membre au ajuns, zilele trecute, la un acord cu privire la o reformă a regulilor bugetare ale Uniunii Europene, menită să garanteze redresarea finanţelor publice şi să păstreze în acelaşi timp investiţiile.
Arina Petrovici-Matei, 13.02.2024, 12:30
Presaţi de timp, negociatorii au ajuns în cele din urmă la un acord după 16 ore de discuţii. Având în vedere întârzierile procedurale, a fost absolut necesar să se finalizeze într-un fel, astfel încât textul să poată fi votat în şedinţa plenară de la Strasbourg în primăvara acestui an, înainte de pauza parlamentară ce precede alegerile europene din iunie – notează France Presse. Acordul va permite statelor membre să aplice noile reguli în acest an pentru bugetele lor pe 2025.
Noile norme „vor contribui la echilibrul şi viabilitatea finanţelor publice, la reformele structurale, la promovarea investiţiilor, la creştere şi la crearea de locuri de muncă în blocul comunitar” – a explicat, pe X, preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene.
Reforma urmăreşte modernizarea Pactului de Stabilitate, creat la sfârşitul anilor 1990, ce limitează deficitul administraţiei publice pentru fiecare ţară la 3% din Produsul Intern Brut şi datoria la 60 de procente. Considerat prea constrângător, acest cadru nu a fost niciodată respectat cu adevărat şi era considerat învechit. Confirmând aceste cote emblematice, noul text face puţin mai flexibilă ajustarea solicitată ţărilor Uniunii Europene în cazul unor deficite excesive.
Concret, prevede ca statele să îşi prezinte propria traiectorie de ajustare pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, oferindu-le mai mult timp dacă realizează reforme şi investiţii. Va fi acordată importanţă evoluţiei cheltuielilor, un indicator considerat mai relevant decât deficitele, care pot fluctua în funcţie de nivelul de creştere.
Ţările îndatorate din sudul Europei, precum Franţa, au insistat pe flexibilităţi suplimentare, în timp ce aşa-zisele ţări „frugale” din nordul Europei, în frunte cu Germania, au cerut mai multă rigoare.
În Parlamentul European, proiectul este susţinut de progresiștii din Renew şi de o mare majoritate a grupului social-democrat. Verzii şi unii social-democraţi îl resping însă în bloc, la fel ca stânga radicală. Aceşti europarlamentari denunţă o revenire la austeritate după trei ani de suspendare a regulilor bugetare europene în faţa şocului pandemiei şi a războiului din Ucraina.