Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Anul 1918 și Noua Românie

Pentru a înțelege schimbările de frontieră și de structuri statale pe care anul 1918 le-a adus pe harta Europei, trebuie luate în considerare două realități, una fizică și alta utopică, în care omenirea trăia.

Anul 1918 și Noua Românie
Anul 1918 și Noua Românie

, 27.11.2023, 15:15

Pentru a înțelege schimbările de frontieră și de structuri statale pe care anul 1918 le-a adus pe harta Europei, trebuie luate în considerare două realități, una fizică și alta utopică, în care omenirea trăia. Prima a fost cea a primului război mondial, cu cele peste 20 milioane de militari și civili morți și aproximativ 23 de milioane de răniți. Cele două blocuri militare opuse, Antanta, formată din Franța, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Italia și SUA, și blocul Puterilor Centrale format din Germania, Austro-Ungaria, Turcia și Bulgaria, s-au angajat într-o încleștare fără precedent pentru a-și îndeplini interesele.



Marele Război, așa cum a fost denumit, a fost cel care a decis noile frontiere, ca aproape orice război în istoria modernă. A doua realitate, cea utopică, a fost cea ivită tot în timpul războiului, însă una împotriva lui, și anume revoluția bolșevică din Rusia. Marea victorie a lui Lenin i-a motivat puternic pe toți cei care doreau schimbarea profundă a lumii, nu doar a frontierelor, și care credeau că sosise timpul pentru a construi o lume mai bună pe ruinele celei vechi.



România a plătit un greu tribut de sânge în anii Marelui Război. Deși a intrat în conflict în 1916, la doi ani de la debutul acestuia, românii au dat cât pentru întregul război. Estimările sacrificiilor umane românești, în procente, sunt cifrate între 7,5 și 9% din întreaga populație, adică între 580.000 și 665.000 de morți, jumătate din cauza epidemiei de tifos exantematic. Sacrificiul a fost recompensat cu unirea provinciilor Basarabia, pe 27 martie 1918, Bucovina, pe 28 noiembrie 1918, Banat, Maramureș și Transilvania, pe 1 decembrie 1918, cu Regatul României. A fost prețul plătit de toți românii, iar regii României, Ferdinand și Maria, și clasa politică română s-au ridicat la înălțimea momentului, așa cum arăta și istoricul Ioan Scurtu:



Ion I. C. Brătianu, preşedintele PNL, a fost implicat în evenimente şi a avut un rol important în realizarea Marii Uniri. Atât basarabenii, cât şi bucovinenii şi ardelenii au venit la Iaşi cu emisari, înainte de proclamarea Unirii, au discutat cu regele Ferdinand şi cu Ion I. C. Brătianu şi cu alţi politicieni cu privire la modalităţile de a proceda în mobilizarea pentru unire. Brătianu a condus delegaţia României la Conferinţa de pace de la Paris şi acolo s-a confruntat cu marii politicieni ai vremii, de la preşedintele american Wilson la primul ministru al Marii Britanii.


Regele Ferdinand era german, fusese ofiţer în armata germană. Când în Consiliul de Coroană s-a exprimat opinia pentru intrarea României în război împotriva ţării sale, a familiei sale, el a făcut un act de sacrificiu personal, dar în acelaşi timp un act de mare importanţă pentru România. Regina Maria a fost din capul locului adepta intrării României în război alături de Antanta. Ea era englezoaică şi a avut un rol important în a-l convinge pe Ferdinand să facă acest sacrificiu personal, în interesul poporului român. Pe parcurs, regele şi regina au fost în permanenţă alături de români, de armată, de principalii lideri politici.



În ziua de 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a românilor din Transilvania era convocată la Alba Iulia, iar Marele Sfat Național Român, organism reprezentativ cu rol de putere legislativă, cerea adunarea a 1228 de delegați pentru a redacta rezoluția de alipire la Regatul României. Împreună cu Consiliul Național Român, care deținea funcția executivă, Marele Sfat Național hotăra că un nou început nu putea fi pus decât pe bazele votului universal. Venise momentul ca românii se folosească dreptul de vot universal, votul care dădea cea mai mare reprezentare electorală, vot pentru care partidele românești și organizațiile naționale din Transilvania militaseră începând cu anul 1881.



Votul prin care s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România a fost unul al voinței naționale, însă și unul al urgenței. Sfârșitul primului război mondial stârnise utopiile transformiste și istoricul și politologul Daniel Barbu spune că practica democratică a votului universal trebuie privită prin ochii celor de atunci care asistau la revoluțiile bolșevice și la anarhia care se profila, după patru ani de război.



Erau participanții la Adunarea de la Alba Iulia sau cel puțin cei care au redactat rezoluțiunea și au propus-o aclamației populare niște democrați? Erau, evident, patrioți români. Erau oameni care aveau experiențe parlamentare lungi, aveau știința și practica politicii. Ce se va întâmpla pe 6 decembrie? Armata română ocupa Ardealul. Ea a fost extraordinar de instrumentală în stabilirea granițelor și, mai ales, ea restabilea liniștea în țară. Avem mărturii foarte clare, Ion Lapedatu vorbește în memoriile lui, în paginile de jurnal redactate chiar în acele zile, unde scria că se mișcă satele. Atunci când vorbim de comuna sovietică ne gândim numai la Budapesta și la Ungaria de dincolo de Tisa. Dar întreaga Europă, inclusiv Anglia, era prinsă de un fior revoluționar.



România Mare s-a format în anul 1918 din voința românilor și într-un cadru internațional propice. Iar în Noua Românie și-au găsit un loc toți cei care considerau că ea corespundea așteptărilor lor.




RadioRomaniaInternational · Pro Memoria – 27.11.2023



Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company