Tricentenar Dimitrie Cantemir
Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu secolu al doilea a erei criștină. Niccolo Machiavelli tru Principele, celebra a lui carti ti buna guvernare, s
Steliu Lambru, 23.01.2023, 17:01
Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu secolu al doilea a erei criștină. Niccolo Machiavelli tru „Principele”, celebra a lui carti ti buna guvernare, spuni că un principe intelectual va s’află totna cearei buni tră cumăndusearea politică. Tru istoria ali Românie un prinţipe intelectual fu atelu ali Muntenie Neagoe Basarab, di la ahurhita a secolui al 16-lea. Ama nai ma cunuscut fu prinţipili ali Moldova Dimitrie Cantemir di la cari armasi ună lărgurie operă tru ndaua domenii cum easti istoria, geografia, morala, știința politică, muzica.
Dimitrie Cantemir s-aminta tru 1673 ca hillu a principelui ali Moldova Constantin Cantemir și avu una educație tipică tră un hilliu di prinţipe a atilui kiro. S-educă tru capitala Imperiului otoman, di la 14 până la 37 de ani locuinda şi studiinda pi mealurile a Bosforului. Opera a lui acaţă tru isaapi clasiţili scrieri „Divanul ică Gâlceava a mintimenlui cu lumea”, „Descrierea Moldovei”, „Istoria ieroglifică”, „Istoria creaştirillei şi descreastirillei Imperiului otoman”. Alte cărți nu ma puțan importante suntu „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, „Colecția orientală”, „Prescurtare a sistemului logicii genearale”, „Cercetarea naturii monarhiilor”, „Viața lui Constantin Cantemir poreclit cel Bătrân, domnul Moldovei”, „Sistema religiei mahomedane”, „Cartea științei muzicii”. Ca pricunuşteare a meritelor a lui deosebite aduse la ştiinţa a timpului a lui, tru 1714, la 41 de ani, Cantemir fu aleptu membru al Academiei Regale ditu Berlin. Numa a lui fu aleptă di cunuscutlu istoric englez Edward Gibbon (1737-1794) tru cartea „Istoria declinului şi surparillei Imperiului roman” şi de istoriclu american ali ştiinţă Allen G. Debus (1926-2009) tru ună carti ti chimistul flamand ditu secolu al 16-lea Jan Baptist van Helmont.
Ca lider politic, carieara al Dimitrie Cantemir nu fu idyealui impresionantă ca aţea di intelectual. Agiundzi prinţipi ali Moldovă cu numa tru 1693, la 20 añi, la moartea alu afendă-su. După 17 di añi, tru 1710, agiundzi prinţipe a daua oară, ama maş tră un an. S’faţi suţată cu Petru cel Mare tru polimlu ruso-turc, ama azvindzearea a rușilor la Stănileşti, tru 1711, fac ca el s’keară tronlu. Fudzi tru exil la curtea al Petru cel Mare tru calitate de consilier a aluştui și tru 1723, la 50 di ani, s’duţi la Aţelu di Analtu.
Anlu 2023 fu proclamat ca An Cantemir di itia că s’umplu 350 di ani di la amintarea a lui și 300 di ani di la moarte. Cu aestă furñiea, expoziția di manuscrise și cărță di la Biblioteca Academiillei Române ndreaptă ti năs fu un eveniment aștiptat. Academicianlu Răzvan Theodorescu năpoi spusi un averu ti Cantemir, dimi că fu ună personalitate europeană tipică a kirolui di atumţea cari adusi tu un locu dauă lumi culturale, Occidentul și Orientul.
„Ti Cantemir să știu ahâti lucri și nica alti armân s’hibă aflati. Ni-aduc aminti aoa şi ndoi ani la Academia Națională ditu Bruxelles, Academia belgiană, s-ndreapsi un colocvium ti europenitatea al Cantemir. Tru cazlu aestu, noi deadimu un mari european. Nu liseaşti s’agărşimu că „Descriptio Moldaviae” fu ună comandă cari făţea parti ditu ma multe comendză ali Academie di Berlin, cari căfta diverse „descriptiones” a născăntoru teritorii levantine. Interesul aestu, maxus ali Prusie, tră lumea Levantului eara multu v4rtoasă și di aoa yinea si căftarea cătră Cantemir. Nu lipseaşti s’nă ndirsimu, conjuncturile politice nu lipseaşti s’nă influențeadză dipu multu tru niscănti situații și tora easti ună ahtari situație, cându vas ă spunemu că Dimitrie Cantemir agiumsi membru ali Academie di Berlin tru harea a lui di prințu rus. Tru momentul tru cari regalitatea prusiană vru să-lli facă al Petru cel Mare ună acoladă fu aleptu omlu nai ma cultivat ditu Imperiul Rus, și pi el, pi fostul voievod ali Moldovă, lu pripusiră tu aestă noima. Cantemir u feati ună cultura tradițională a aluştui spațiu, cultura otomană cu cultura rusească. Easti ditu aestă videală un pion ali europenitati tru hăryia anda s’dişcllidea una nouă Europă, Europa premodernă.”
Constantin Barbu, editor a operăllei al Dimitrie Cantemir, spusi ti manuscrisele cari andregu ună parte ditu expoziția dedicată savantului.
„De la Cantemir armasiră aproapea 200 di volume. Până tora tipusimu 104 volume. Putum di li ndreapsimu dauă manuscrise al Cantemir, eali suntu tora manuscrise Cantemir antredz și la Moscova și suntu și aoa, București. Tutunaoara, adusimu multi manuscrise inedite di Cantemir di nu să ştea niţi titlul a lor. Aoa suntu ma multi manuscrise, inclusiv dauă capitole ditu „Descriptio Moldaviae”, scrisul easti al sinologului german Gottlieb Siegfried Bayer, profesor la Universitatea ditu Petersburg. Ama manuscrisele a lui nu s’află maş tru Rusia, eale s’află și la Academia ditu Berlin. Aadusimu și ateali 15 manuscrise di la Academia di Berlin.”
Triplul centenar Cantemir ditu 2023 năpoi aduţi tu menga a publiclui român un4 personalitate culturală remarcabilă. Năsu fu ama şi ună una europeană.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearia: Taşcu Lala
