Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial

Omenirea ieșea din prima jumătate a secolului 20 puternic traumatizată de cel de-al doilea război mondial.

75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial
75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial

, 11.05.2020, 12:27

Omenirea ieșea din
prima jumătate a secolului 20 puternic traumatizată de cel de-al doilea război
mondial. Între 1939 și 1945 au avut loc toate tipurile de cădere în
inumanitate, tragedii pe front și în spatele lui, militari și civili deopotrivă
fiind victime ale nebuniei colective, ale ideologiilor urii și obsesiilor. Culmea
genocidului a fost atinsă de Holocaust în care și-au găsit sfârșitul 6 milioane
de evrei. Pe 9 mai 1945, Europa își regăsea pacea în sfârșit după aproape șase
ani de chin și suferință după ce Germania nazistă semna capitularea. Ca în
orice poveste cu final fericit, și în cel de-al doilea război mondial a
triumfat Binele.


Însă
urmările războiului nu au fost aceleași. În timp ce Europa de Vest a revenit la
normalitate, Europa Centrală și de Est, inclusiv România, a fost ocupată de
Uniunea Sovietică și a fost obligată să experimenteze modelul comunist timp de
aproape o jumătate de secol, model falimentar din toate punctele de vedere. Împreună
cu Vladimir Tismăneanu, profesor de științe politice și de istoria comunismului
la Universitatea Maryland, am căutat să înțelegem cine au fost Binele și Răul
care s-au luptat în cel de-al doilea război mondial. Eu sunt inspirat în felul cum judec cel de-al doilea război
mondial, cauzele modul de desfășurare și consecințele sale, ca în oricare alt fenomen,
de viziunea unora precum Hannah Arendt, Arthur Koestler și George Orwell. Nu a
fost o luptă între un Bine absolut pentru că de partea democrațiilor, în
coaliția antifascistă, se afla și Uniunea Sovietică stalinistă, un imperiu
totalitar el însuși care se complăcuse culpabil cu Germania Nazistă. Pe de-o
parte era un Bine relativ, nu putem spune că era Binele absolut și de fapt nu
există Binele absolut în istorie. De partea celalaltă era Axa anticomintern și,
la un moment dat, în timpul vizitei lui Molotov la Berlin în noiembrie 1940,
Hitler sau cineva din anturajul său i-a propus lui Molotov să adere la Pactul
Anticomintern. Or, sediul Cominernului era la Moscova. A existat clar în acel
moment o personificare completă, indubitabilă, a ceea ce am numit într-o carte
drept Diavolul în istorie, după conceptul filosofului polonez Leszek
Kolakowski. Era Diavolul care părea în acel moment mai puțin dispus spre
expansionism, un Diavol de care Occidentul avea nevoie.


Orice
război are învingători și învinși. L-am întrebat pe Vladimir Tismăneanu cine au
cei care au câștigat și cine au fost cei care au pierdut? În al doilea război mondial, învinșii au fost partidele,
guvernele, mișcările de tip partid fasciste. Fascismul a fost înfrânt, acesta
este un lucru fundamental. Rescrierea narațiunii celui de-al doilea război
mondial în unele locuri, inclusiv în România, reabilitarea diverselor mișcări
fasciste, noile fundamentalisme colectiviste, tribaliste, primordialiste,
rasiste fără îndoială în aceste condiții înseamnă că unii chiar n-au înțeles
care a fost de fapt deznodământul politic, moral, militar al celui de-al doilea
război mondial. Pe de altă parte sigur că s-a creat o situație pe care ar
trebui s-o numim sindromul post-Ialta. A fost o situație în care o jumătate
din Europa, cea Centrală și de Est, a fost practic ocupată de Uniunea
Sovietică. Putea Occidentul să reziste în 1947-48 la aceste atacuri sovietice?
E greu de construit un scenariu alternativ. Prezența militară sovietică în
Europa de Răsărit și Centrală nu era efectul unei trădări a Occidentului. Ea
era rezultatul luptelor din timpul conflagrației mondiale.


România
a luptat în timpul războiului atât în tabăra Axei, cât și în cea a Națiunilor
Unite. Dar la finele războiului ea s-a aflat atât în tabăra învinșilor, cât și
în cea a țărilor comunizate. Cum a ajuns România în acea situație? Vladimir
Tismăneanu. Parte din
transformarea României într-un sistem totalitar de tip radical de dreapta, așa
cum a funcționat între 6 septembrie 1940 și 23 august 1944, vine din criza
democrației liberale. Trebuie mereu accentuat că România are un trecut
utilizabil, a existat o democrație constituțională și funcțională în România.
Din nefericire, dinspre ambele extreme, dreapta și stânga, au existat atacuri
continue împotriva statului unitar român dar și împotriva democrației
constituționale. Câțiva prim-miniștri au fost uciși de comandouri
fundamentaliste de tip hitlerist, crima a devenit parte a climatului politic.
Să adăugăm aici și incapacitatea clasei politice de a lua măsuri și de a
rezista. Căderea României în totalitarism n-a fost o fatalitate, au fost o
serie de erori la situarea României în tabăra hitleristă.


Există
convingerea că istoria are lecții de dat posterității. Care ar fi ele în opinia
lui Vladimir Tismăneanu? Orice
iluzie în raport cu un sistem ideocratic, cu o dictatură bazată pe ideologie,
este nefastă pe scurtă durată, pe medie durată și mai ales pe lungă durată. O
trăim în momentul de față. Eu nu cred că a existat un plan în Republica
Populară Chineză de a disemina în lume virusul covid. Dar tăcerea, misterul,
secretomania sunt elemente fundamentale ale sistemului totalitar. Ceea ce s-a
petrecut acum este un pandant a ceea ce am văzut la Cernobâl, este un Cernobâl
planetar. Sunt multe alte lecții ale celui de-al doilea război mondial dar una
din aceste lecții, cea esențială, este că nu putem face compromisuri atunci
când libertatea, încrederea și adevărul sunt atacate și umilite.


La
75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial nu putem spune că
lumea este mai bună. Dar este, cu siguranță, una mai atentă la deciziile
radicale.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company