Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Oraşele Stalin

După 1945, victorioasa Uniune Sovietică în războiul împotriva Germaniei naziste ocupa jumătate din Europa şi-şi impunea propriul model politic, economic şi social

Oraşele Stalin
Oraşele Stalin

, 07.10.2019, 14:06

După 1945, victorioasa Uniune Sovietică în războiul împotriva
Germaniei naziste ocupa jumătate din Europa şi-şi impunea propriul model
politic, economic şi social. În acest model intra şi cultul conducătorului
suprem, al lui Iosif Vissarionovici Djugaşvili sau Stalin. Propaganda comunistă
cerea ca iubirea faţă de Stalin să nu aibă limite: de la oameni obişnuiţi şi
până la proiecte grandioase şi chiar oraşe, numele lui Stalin era omniprezent. Conducerile
comuniste din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia,
România şi Ungaria au dat numele lui Stalin, marele conducător, aşa cum îl
denumea propaganda sovietică, unor oraşe semnificative. Modelul onomastic sovietic
nu se limita însă doar la numele lui Stalin. Şi alţi lideri comunişti erau
onoraţi astfel. În 1953, în RDG, oraşul Chemnitz primea numele de Karl Marx
Stadt. În Iugoslavia, unde nu a existat un Oraş Stalin, actuala capitală a Muntenegrului
Podgoriţa s-a numit, din 1946 până în 1992, Titograd, după numele liderului
comunist Josip Broz Tito. În România, oraşul Oneşti a primit numele de Gheorghe
Gheorghiu-Dej, iar oraşul Ştei a fost denumit Dr. Petru Groza, după numele a
doi foarte proeminenţi lideri comunişti români.


Nicolae
Pepene, directorul Muzeului Judeţean de
Istorie din Braşov, a conceput proiectul oraşelor Stalin cu care în 2017, anul
centenarului revoluţiei bolşevice, a câştigat finanţare din partea Uniunii
Europene. L-am întrebat care a fost explicaţia pentru care Braşovul a devenit
Oraşul Stalin. Există o explicaţie oficială pe care o găsim
în presa vremii, şi anume aceea că muncitorii ceferişti s-au gândit să omagieze
prietenia cu marele conducător, grija marelui conducător pentru poporul român,
pentru muncitorii români. schimbând denumirea oraşului. De ce ceferişti? Se
făcea cumva legătura cu marele conducător naţional Gheorghe Gheorghiu-Dej,
ceferist. Totul a fost pus în acest cadru propagandistic. Schimbarea denumirii
a avut loc în jurul datei de 23 august 1950, pe 22, iarăşi un moment simbolic
pentru regimul comunist. Neoficial, din păcate memorialistica nu a înregistrat
nimic. Ne putem închipui că a fost un gest de slugărnicie făcut de autorităţile
locale pentru că deja era la modă preluarea denumirii de oraşul Stalin.
Legăturile cu Uniunea Sovietică în viaţa culturală erau foarte prezente. Aveam
deja din 1949 un monument al soldatului sovietic, în parcul central, ARLUS,
Casa prieteniei româno-sovietice, era foarte activă în Braşov. Veneau scriitori
din Uniunea Sovietică, se făceau schimburi de muncitori şi de profesori. Braşovul
a fost un vârf de lance al propagandei, era un oraş muncitoresc foarte
puternic. Deşi în timpul războiului fusese afectată de bombardamentele aliate,
industria braşoveană rămăsese în picioare şi s-au făcut investiţii masive după
preluarea puterii de către comunişti. Există şi o speculaţie a unor istorici
braşoveni cum că ar fi fost un gest de umilire a populaţiei săseşti. Să nu
uităm că până la venirea comunismului, Braşovul era un oraş săsesc foarte
important.


Propagandiştii
au fost aşa de zeloşi pentru ca oamenii să reţină noul nume încât pe muntele
Tâmpa brazii au fost defrişaţi astfel încât de jos, din oraş, oricine să poată
vedea noul nume. Harta europeană a oraşelor Stalin se întindea din Uniunea
Sovietică şi până în centrul Europei. Nicio ţară care a aparţinut lagărului
comunist nu s-a sustras de la acea practică, de a boteza un oraş cu numele lui
Stalin. Nicolae Pepene a menţionat ce oraşe au intrat pe nedorita hartă a
oraşelor Stalin, după 1945. Trebuie să plecăm din Uniunea Sovietică,
pentru că de acolo a fost modelul. În primul rând, Volgogradul a devenit
Stalingrad. Apoi, Doneţkul a fost denumit Stalino. Bineînţeles că după 1945,
după ce sovieticii au ocupat Europa Centrală şi de Est, a existat cadrul
propagandistic necesar. Oraşul Varna din Bulgaria a primit denumirea de Oraşul
Stalin. Am început cu Varna pentru că bulgarii au fost primii care au schimbat
denumirea unui oraş în Oraşul Stalin, în 1949. Şi nu au ales orice oraş, la
momentul respectiv Varna era, după Sofia, cel mai important oraş al Bulgariei. Apoi
a venit rândul Poloniei, un oraş muncitoresc foarte puternic într-o zonă
industrială din Silezia, oraşul Katowice, care a devenit Oraşul Stalin.
Polonezii au fost cei mai păcăliţi în această poveste pentru că au dat
denumirea de Oraşul Stalin în 1953, puţin după moartea lui Stalin, dar au
revenit la denumirea de Katowice mai repede decât alţii, în 1956. Un alt oraş
care a primit denumirea Stalinvaros, Cetatea lui Stalin, a fost un oraş ridicat
de la zero, un fel de oraşul Victoria de la noi, dar mult mai mare. A fost
ridicat pe Dunăre, în Ungaria, actualul Dunaujvaros. Este un oraş metalurgic,
cel mai impotant centru metalurgic al Ungariei. În Albania a fost un Oraş
Stalin, un orăşel. Albanezii nu au ales un oraş important, Kuţova, un orăşel la
sud de Tirana, oraş minier. În Republica Democrată Germană a existat un Oraş
Stalin, Eisenhüttenstadt, un oraş muncitoresc, un oraş al metalurgiei.
Interesant a fost că în Cehoslovacia nu a existat un Oraş Stalin, ci doar
cartiere foarte importante în oraşe. Un cartier foarte important din Praga a
primit numele Stalin, la fel un cartier important din Ostrava.


Oraşele
Stalin au dispărut mai uşor sau mai greu, după cum au fost cricumstanţele din
fiecare ţară. Katowice şi Varna şi-a reluat vechile nume în 1956, Braşovul în
1960, Eisenhüttenstadt şi Dunaujvaros în 1961. În acelaşi an 1961, Volgograd şi
Doneţk au primit denumirile actuale, iar în 1991 Kuţova a fost ultimul Oraş
Stalin care a renunţat la denumirea sa sovietică.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company