Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Şantierul în comunism

Şantierul în comunism era menit să arate oamenilor că regimul era activ, că ideologia era cea care asigura tuturor un loc de muncă şi locuinţă, că liderii erau cei mai îndreptăţiţi să aducă prosperitate şi fericire.

Şantierul în comunism
Şantierul în comunism

, 09.10.2017, 12:22

Şantierul a fost unul dintre cele mai puternice simboluri ale regimului comunist, un simbol care şi-a păstrat intactă reputaţia şi în postcomunism, deşi a fost la fel de politizat ca oricare alt simbol. Marile şantiere naţionale, cele ale proiectelor gigantice, erau însoţite şi de şantierele care construiau fabrici şi uzine, cartiere de locuinţe în oraşe, drumuri şi căi ferate. Marile şantiere naţionale din România comunistă au fost hidrocentralele, căile ferate, modernizarea drumurilor, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărăşanul, Casa Poporului şi Centrul Civic din Bucureşti. Şantierul în comunism era menit să arate oamenilor că regimul era activ, că ideologia era cea care asigura tuturor un loc de muncă şi locuinţă, că liderii erau cei mai îndreptăţiţi să aducă prosperitate şi fericire. Din păcate, partea ascunsă a şantierului comunist a fost aceea că el a însemnat adesea muncă forţată cu deţinuţi politici şi militari. Frecvenţa mare a accidentelor de muncă şi condiţiile de lucru, precum şi controlul riguros al organelor de represiune făceau ca şantierul să semene din multe puncte de vedere cu un lagăr. La acestea se adăugau lipsa de performanţă economică şi pierderile înregistrate prin risipă şi furturi de materiale.



Istoricul Dinu Giurescu a lucrat în Sovromconstrucţia, specializată în construcţia de drumuri. A făcut cursuri de tehnologia drumurilor ţinute de ingineri de specialitate şi cursuri de economie politică şi marxism. În 2002, într-un interviu acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziune, îşi amintea cum a ajuns să lucreze într-o meserie, alta decât cea pe care şi-o alesese. “Eram tehnician împreună cu echipele de muncitori şi trebuia să le calculez randamentul şi plăţile, mai ales să calculez plăţile pentru munca prestată. Funcţia asta se numea pe atunci normator. Nu-mi trecea prin gând că aş putea să ajung normator, când eram în anul 3 şi chiar în anul 4 de facultate, adică în anii 1948-49, voiam să fiu profesor, nu neapărat la Universitate. Înţelegeam deja că lucrurile mergeau într-o direcţie şi eu nu eram dintre cei cu dosar bun, cum se spunea, “cu dosar sănătos”. Am absolvit facultatea în ’49, nu mi s-a dat voie să dau examenul de stat pentru că examenul de licenţă se desfiinţase în ’49.”



Tânărul intelectual Giurescu a fost obligat să intre în medii de oameni simpli, din altă clasă socială decât a lui. ”Oamenii m-au primit bine, în general. Nu vorbesc de funcţionari, adică de cei cu care eram coleg. Acolo era o junglă întreagă, în sensul că toţi faliţii din punct de vedere social-politic erau acolo. Erau ofiţeri deblocaţi, cei care urmaseră cursurile de normatori. Erau foşti avocaţi, foşti magistraţi şi contabili care doriseră să se pună la adăpost şi nimeriseră pe şantier. Erau şi oameni tineri, erau şi oameni bătrâni, mi-aduc aminte de unul Dumitrescu, fusese ofiţer în Garda Regală, un băiat tânăr foarte drăguţ. Şeful de şantier era interesat ca şi ceilalţi şefi care spuneau: “Măi, ai grijă să iasă oamenii mai bine, că, dacă nu ies bine, ne pleacă!” Erau muncitori culeşi de prin satele dimprejur.”



Dinu Giurescu a lucrat şi la şantierul aerodromului din Bacău, obiectiv militar secret. El povestea despre supravegherea specială de pe acel şantier şi cine erau cei care lucrau acolo. ”Era mai multă supraveghere fiindcă era şantier militar şi lucram pe urmă şi în faza a doua, adică în timpul verii, cu ostaşii constructori. Direcţia Generală a Serviciului Muncii, cei care nu erau demni să poarte haina militară şi să apere ţara, erau încorporaţi în Batalioanele DGSM, care aveau nişte costume albastre-mov sau albastre-gri. Erau batalioane de muncă, pur şi simplu. Făceau armata 2 sau 3 ani muncind cu lopata şi cu sapa şi aveau şi ei normatorii lor. Însă ei erau repartizaţi şantierului nostru şi n-au avut normatorul lor. M-au folosit tot pe mine să le fac munca de normare. Eram în relaţii bune cu plutonierul major şi îi mai “scoteam” pe băieţi că şi ei trebuiau să demonstreze c-au făcut norma.”



Unul dintre evenimentele pe care niciun român care a trăit în anii 1950 nu îl poate uita a fost moartea dictatorului Stalin. Dinu Giurescu îşi aducea aminte că era pe şantier când a aflat vestea morţii tiranului sovietic şi care a fost ceremonialul public de atunci. ”Şi suntem convocaţi în sala de cantină care era şi sală de reuniuni unde se petreceau şedinţele, şi cu un ton foarte solemn s-a făcut un mic prezidiu acolo şi s-a citit, comunicatul oficial al morţii tovarăşului, “geniului”, “celui mai mare geniu al omenirii”, tovarăşul I.V. Stalin. Ne-au citit un comentariu din Scânteia, un articol de fond sau un editorial care apăruse cu acest prilej. Au luat cuvântul vreo 2-3 inşi. Noi auziserăm ce se întâmplase şi, ca atare, aveam toţi o figură de circumstanţă. Colegul meu Grigore Ioan îmi zice după aceea în particular: “A murit călăul, să vedem ce-o să mai urmeze.” După 3 sau 4 zile de la moartea lui Stalin, am sosit pentru 3 zile în Bucureşti, şi mă întâlnesc cu unul din normatorii, cu Anton, în Gara de Nord, care-mi spune: “Ştii că a murit şi Clement Gotwald, al Cehoslovaciei?” Şi ne zicem zîmbind: “Poate mor mai mulţi!” Ne gândeam noi, dar uite că nu s-a întâmplat, din liderii noştri n-au murit.”


Şantierul comunist a luat sfârşit în 1989. Deşi percepţia publică actuală îl priveşte pozitiv, el a avut mai ales o dimensiune represivă, mai importantă decât aceea de bază.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company