Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenarul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

În vara anului 1917, România îşi apăra existenţa. Intrase în război în august 1916 şi, în decembrie acelaşi an, capitala Bucureşti fusese ocupată de Puterile Centrale.

Centenarul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz
Centenarul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

, 14.08.2017, 14:53

În vara anului 1917, România îşi apăra existenţa. Intrase în război în
august 1916 şi, în decembrie acelaşi an, capitala Bucureşti fusese ocupată de
Puterile Centrale. Autorităţile române se refugiaseră la Iaşi şi armata română
rezista pe Carpaţii Orientali şi pe sectorul dintre curbura Carpaţilor şi
Dunăre. În vara anului 1917, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în urma a 3
bătălii cruciale, românii şi-au sacrificat vieţile pentru a da un sens
viitorului lor politic. La centenar, am rememorat cu istoricul Sorin Cristescu
de la Institutul de Studii Politice, Apărare şi Istorie Militară eroicele
momente ale teribilelor încleştări. Esenţial a fost sprijinul misiunii
militare franceze condusă de generalul Berthelot şi aprovizionarea sistematică
cu muniţii şi arme a României pe toată durata iernii şi a primăverii anului
1917. Cum lupte nu s-au dat, românii au strâns o cantitate mare de armament şi
muniţie cu care au demonstrat că pot fi la nivelul celor mai bune armate din
Europa. Ele veneau prin porturile ruse de la Oceanul Îngheţat, străbăteau Rusia
şi ajungeau până la noi. În enciclopedia din 1938, publicată sub auspiciile
regelui Carol al II-lea, se spune că România a primit 118.000 tone de material
de război în această perioadă.


Armata română a
luptat acum 100 de ani cu o determinare totală. Însă a beneficiat şi de sprijin
din partea aliatului rus. Sorin Cristescu. Nimeni nu poate nega ajutorul primit
din partea ruşilor. Cert este însă că ei au avut un comportament inegal. Pe
de-o parte, au fost unităţi care au părăsit frontul subminate de propaganda
bolşevică, dar, pe de altă parte, alte unităţi, mai ales cele de artilerie,
şi-au făcut datoria în mod impecabil. Să nu uităm că în jurul datei de 21 iunie
1917 ei porniseră o ofensivă organizată de Aleksandr Kerenski. El încerca să
reediteze succesele obţinute cu un an înainte, când capitala Galiţiei, Halici, fusese cucerită tot de către ruşi
prin generalul Brusilov. Există în memorialistica germană scrierile generalului
Curt von Morgen care spune foarte clar că se aşteptau că ruşii să-i atace pe
frontul românesc în localitatea Fundeni de pe malul Siretului. Nu a fost aşa.
Germanii s-au pregătit ei de luptă, spune von Morgen, pentru a termina odată
pentru totdeauna cu românii şi cu ruşii şi pentru a-şi trimite trupele pe alte
fronturi. În schimb, în ziua de 11 iulie s-a produs ofensiva românească de la
Mărăşti care i-a luat oarecum prin surprindere.

Ce
i-a mobilizat atât de puternic pe românii care au luptat extraordinar la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz? Cu siguranţă că sprijinul miilitar francez a fost
unul esenţial. Însă discursul regelui Ferdinand I a contribuit substanţial la
ridicarea moralului trupelor române: Vouă fiilor de ţărani care aţi apărat cu
braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun Eu, Regele
vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândei care vă asigură fiecăruia
recunoşinţa neamului nostru întreg, aţi câştigat totodată dreptul a stăpâni
într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat. Vi se va da şi o largă
participare la treburile statului. Arătaţi, scumpii mei ostaşi, demni de
încredere ce Ţara şi Regele vostru pun în voi şi împliniţi-vă ca până acuma
datoria voastră cu sfinţenie. Cu detalii, Sorin Cristescu. Ostilităţile
sunt redeschise de armata a 2-a română condusă de generalul Alexandru Averescu
în zona localităţii Mărăşti, rămasă celebră. Îşi dă seama însă că ruşii nu
doreau să lupte şi că va avea probleme, oricât ar fi dorit soldaţii români să
lupte, înflăcăraţi de cuvântarea regelui Ferdinand şi de promisiunea sa că li
se va da pământ şi o mai mare participare la viaţa ţării. Averescu îi transmite
temerile sale lui Prezan, şeful Marelui Cartier General, că nu garantează
victoria, care însă îi dă ordin să plece la atac. Ofensiva reuşeşte, este un
succes limitat, frontul este spart pe o lungime de 20 kilometri şi adâncime de
10. Dar flancurile române sunt expuse şi Averescu opreşte ofensiva. Este însă o
victorie morală care arată o dată pentru totdeauna că germanii pot fi bătuţi,
că germanii ştiu să fugă, ştiu să alerge, ştiu să lase totul în urmă ca să-şi
salveze vieţile. A fost, vorba lui Nicolae Iorga, prima şi adevărata victorie românească.


Însă bătălia de la
Mărăşeşti a fost apogeul luptelor de pe frontul românesc din vara anului 1917.
Sorin Cristescu. Marea încleştare de la Mărăşeşti era
una planificată. Trebuia să înceapă în ziua de 6 august şi aşa a şi fost. Ea
trebuia conjugată cu o ofensivă care pornea puţin mai târziu, pe valea
Oituzului. Mărăşeştiul a fost încercarea planificată a germanilor de a
străpunge frontul româneasc, încercare care eşuează. A fost un joc al aducerii
în luptă a rezervelor, cel care va avea ultima rezervă va învinge. Cele mai
înverşunate lupte au fost în ziua de 19 august 1917 la cota 100, apărată de
compania de mitraliere condusă de căpitanul Grigore Ignat. Compania a fost
îngropată pe acel deal, toţi soldaţii români şi-au pierdut viaţa, de la căpitanul
Ignat până la ultimul soldat au murit cu mâinile încleştate pe piesele de luptă
având în faţă mormane de cadavre inamice. Românii au contraatacat cu un
batalion comandat de un militar căruia nu i-am fi ştiut numele dacă nu ar fi
rămas scrierile mareşalului Antonescu. El vorbeşte la procesul său din 1946 de
căpitanul Miclescu de la Mărăşeşti şi îi elogiază comportamentul. Am aflat şi
că, după război, Miclescu a lucrat la Radiodifuziunea Română.


Victoriile din vara
anului 1917 au însemnat păstrarea României în război, dar şi credinţa că pacea
va urma curând. O pace atât de dorită de toată lumea, însă la care părea atât
de greu de ajuns.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company