Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Industria de armament în România comunistă

Armele au fost dintotdeauna surse de venit pentru producători atât timp cât oamenii au simţit nevoia să poarte războaie.

Industria de armament în România comunistă
Industria de armament în România comunistă

, 28.09.2015, 13:56

Apariţia statului a însemnat protejarea şi încurajarea producţiei de arme, atât pentru raţiuni de securitate naţională, cât şi pentru obţinerea de bani. Nu este niciun secret că războaiele au însemnat oportunităţi de afaceri şi progres tehnologic. Deşi este o realitate cinică şi respingătoare, războiul contribuie la dezvoltarea economiei statelor şi la ieşirea din crize, aşa cum a fost şi cel de-al doilea război mondial.



La sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale, România a fost considerată ţară învinsă. Astfel, i s-au impus restricţii în privinţa numărului de militari pe care îl putea avea şi a armamentului pe care îl producea. Dar guvernul comunist de la Bucureşti nu putea renunţa complet la fabricarea de arme şi muniţii deoarece grupurile de partizani din munţi erau o provocare permanentă la care era nevoit să răspundă. Industria românească de armament de la sfârşitul războiului şi în timpul anilor 1950 producea armament uşor individual precum pistolete, carabine şi aruncătoare de grenade. Din punct de vedere militar, România se alăturase Tratatului de la Varşovia, alianţă înfiinţată în 1955 la iniţiativa liderului sovietic Nikita Hruşciov, din care făceau parte Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia, Ungaria şi URSS. Apartenenţa la alianţa condusă de Uniunea Sovietică însemna punerea în comun a standardelor echipamentelor militare.



La începutul anilor 1960, politica de distanţare a României de Uniunea Sovietică a însemnat elaborarea unei strategii pentru o industrie naţională de apărare. Deşi parte a alianţei militare a Tratatului de la Varşovia, România a simţit nevoia de a-şi dezvolta o asemenea industrie. Intervievat în 2002 de Centrul de Istorie Orală din Radiodoifuziunea Română, Maxim Berghianu, preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, CSP, arăta motivele care au dus la apariţia ideii de industrie naţională de armament. ”Industria de apărare s-a dezvoltat foarte puternic din două motive: întâi, ca să nu fim tributari, ca să nu ne joace prietenii din CAER pe degete cum voiau cu armamentul, să nu fim dependenţi numai de ruşi. În al doilea rând, în afară de dotarea armatei, era exportul. Pentru că era exportul cel mai valoros şi cel mai bine plătit în devize libere. N-am exportat tancuri. Am exportat transportoare amfibii, blindate, am exportat foarte mult armament din ăsta individual, pistoale mistralieră AKG, aruncătoare de grenade. Produceam foarte multă muniţie pentru tunuri şi am produs şi tunuri. Noi am avut tunul de 150 de milimetri, care bătea până la 40-50 de kilometri. Am mai fabricat şi încărcătură explozivă, trinitrotoluen.”



Cea mai mare parte a dotărilor armatei române şi tehnicii militare erau importate, în special din URSS. După invadarea Cehoslovaciei din 1968, România a accelerat procesul de creare a industriei naţionale de armament, atât la nivel de cercetare-proiectare, cât şi la cel de execuţie. Institutul de Cercetări şi Proiectări Armament, Muniţii şi Aparatură Optică se ocupa de echipamentele terestre, în timp ce o instituţie-soră de ocupa de aviaţie. România începea să producă armament greu precum tancuri, transportoare blindate, obuziere, tunuri, avioane, lansatoare de rachete, mitraliere şi armament uşor mai performant ca pistoale-mitralieră şi puşti cu lunetă. De asemenea, intrau în producţie şi vehiculele militare.



Maxim Berghianu a subliniat că întregul proiect al industriei de armament a fost iniţiativa noului lider Nicolae Ceauşescu, cel care îi succedase lui Dej, Stalinul României. ”Planurile veneau de la Ceauşescu, de regulă, erau discutate întâi strategic, cu specialiştii militari, şi pe urmă veneau la noi. Cum aveam o ramură pentru construcţia de maşini, aşa aveam una şi pentru industria de apărare. Era vicepreşedinte Ceandru, ofiţer de aviaţie, ei examinau împreună cu specialiştii propunerile lor, dar opţiunea definitivă o avea comandantul suprem, că el dirija totul. Noi la CSP spuneam dacă se poate, dacă e eficient, de ce capacităţi de producţie este nevoie şi unde trebuie construite. Dar ei ştiau de ce produse aveau nevoie pentru că noi nu aveam atâţia specialişti ca să ştim tactică militară şi strategie.”



Aviaţia a fost considerată una dintre priorităţile industriei naţionale de armament, mai ales că România avusese o tradiţie în perioada interbelică, la care fusese obligată să renunţe de către URSS. Maxim Berghianu. ”Am reînviat industria aviaţiei. S-a făcut la Bacău o mare unitate, la Bucureşti se făceau motoarele, o altă fabrică s-a făcut la Craiova. Ceauşescu a prins ideea cu aviaţia şi a vrut să facem şi noi. Cine face aviaţie are o industrie modernă, că aviaţia trage după sine materiale, în special, aparatură de măsură şi control foarte sofisticată. În paralel cu dezvoltarea industriei de utilaje pentru agregate termo şi hidro a trebuit să dezvoltăm şi industria electronică, electrotehnică, ca să producă aparatajul de înaltă tensiune. Şi am înfiinţat fabrica Electroputere, o fabrică modernă, de aparataj de înaltă tensiune, am dezvoltat aparatajul de joasă tensiune la Bucureşti, la Electroaparataj şi Electromagnetica. A trebuit să dezvoltăm industria electronică şi optică. Platforma Pipera e concepută ca un ansamblu.”



Industria românească de armament a fost un proiect îndeplinit până la începutul anilor 1980. Dar slabele performanţe economice ale regimului comunist au făcut ca şi ea să ajungă în pragul colapsului în 1989.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company