Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan

Pe 1 noiembrie 1784, cete de ţărani iobagi din Transilvania treceau la acţiune împotriva nobililor care refuzaseră să pună în practică uşurarea de îndatoriri decretată de împăratul Iosif al II-lea.

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan
Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan

, 09.02.2015, 13:02

Pe 1 noiembrie 1784, cete de ţărani iobagi din Transilvania treceau la acţiune împotriva nobililor care refuzaseră să pună în practică uşurarea de îndatoriri decretată de împăratul Iosif al II-lea. Conduşi de ţăranii Horea, Cloşca şi Crişan, răsculaţii au incendiat reşedinţe nobiliare, au provocat distrugeri şi au ucis pe nobilii care li s-au opus. Pe 30 ianuarie 1785, odată cu capturarea celor trei lideri, a luat sfârşit şi răscoala.



Am discutat despre răscoala de acum 230 de ani cu istoricul Ioan Aurel Pop, academician şi profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj care a arătat care au fost ideile pe fundalul cărora a avut loc răscoala. ”Ne aflăm în finalul secolului al 18-lea, un secol supranumit al luminilor, un secol care a însemnat un mare ferment revoluţionar. Să nu uităm că răscoala a izbucnit cu 5 ani înainte de momentul de început al marii Revoluţii franceze, într-o perioadă în care ideile revoluţionare străbăteau Europa şi viitoarele State Unite ale Americii. Au circulat ideile iluminiştilor, de la Jean-Jacques Rousseau pînă la Voltaire, aceste idei erau de libertate, egalitate, fraternitate. Cum Transilvania era situată pe vremea aceea într-un imperiu central-european, aceste idei circulau de la un capăt al altul al Europei. Şi chiar dacă reprezentanţii răscoalei, Horea, Cloşca, Crişan şi alţii erau ţărani în primul rând, unii dintre ei semianalfabeţi sau chiar analfabeţi, aceste idei au ajuns la ei. Ele au însemnat crearea unei atmosfere care să conducă la scuturarea anumitor obedienţe de tip feudal, la refuzul de a plăti anumite obligaţii care apăsau pe umerii ţăranilor. Era dorinţa generală de mai multă echitate, dorinţa de responsabilizare a factorilor politici. O idee foarte generoasă era aceea că prin educaţie şi prin şcoală se poate ajunge la libertate.



Istoricii consideră că Luminismul a fost perioada în care a apărut ideea naţională. Acelaşi lucru îl crede şi Ioan Aurel Pop despre răscoala ţărănească din 1784-1785 care ar fi contribuit la crearea unei identităţi naţionale româneşti.


A existat o dimensiune naţională a răscoalei pentru că ţăranii care s-au ridicat la luptă erau în proporţie covârşitoare români. Stăpânii de pământ, nobilii, erau de asemenea în proporţie covârşitoare maghiari. În momentul desfăşurării, în punctele ei culminante, a fi ţăran era totuna cu a fi român, şi a fi nobil era totuna cu a fi maghiar. De multe ori, lozincile interferau, ţăranii nu strigau întotdeauna: hai să luptăm împotriva noibililor, ci: hai să luptăm împotriva ungurilor care ne asupresc. Iar nobilii unguri nu strigau: hai sa-i distrugem pe ţărani, ci: hai să-i distrugem pe valahi. De altfel, în timpul răscoalei, ţăranii care au asaltat reşedinţe nobiliare şi i-au prins pe nobili, nu i-au omorât pur şi simplu. Pe unii nu i-au omorât deloc, ci i-au pus să jure pe crucea românească, i-au îmbrăcat în haine româneşti, cumva identificându-i prin aceasta cu idealurile lor de asupriţi.



Cei trei lideri au fost aspru pedepsiţi pentru a servi drept exemplu. Crişan s-a spânzurat în închisoare, în timp ce Horea şi Cloşca au fost zdrobiţi cu roata pe 28 februarie 1785 într-o execuţie publică memorabilă. Care a fost numărul celor ucişi şi ce urmări a avut răscoala? Ioan Aurel Pop. ”Se apreciază că, în total, au fost omorâţi între 450 şi 500 de ţărani de către nobili, de către unităţile lor înarmate şi de către organele de ordine ale statului habsburgic. Ţăranii n-au omorât mai mult de 150 de nobili. Cu alte cuvinte, raportul ar fi maximum de 1 la 3. Ţăranii au plătit de 3 ori mai mult decât nobilii, fireşte erau şi mai numeroşi. E foarte greu să evaluăm pagubele, dacă ne referim la cele materiale. În timpul unor răcoale, se atacă bunuri, se distrug reşedinţe. În afară de pagubele propriu-zise, răscoala a creat o mişcare de idei care a dus la emancipare din anumite puncte de vedere, şi chiar autorităţile principatului Transilvaniei au luat măsuri de modernizare a administraţiei, de înlăturare a unor practici feudale. O urmare a fost şi strămutarea câtorva sute de ţărani din Munţii Apuseni, pentru a potoli fermentul luptei.



S-a vehiculat şi teoria ca Horea, liderul rebelilor, să fi aparţinut francmasoneriei. Istoricul Ioan Aurel Pop este sceptic faţă de această posibilitate. ”Eu nu sunt convins de acest lucru din cauza puţinătăţii surselor şi lipsei lor de preciziune. Există indicii în acest sens, dar sunt mai multe contraargumente. S-au scris foarte multe lucruri despre Horea, despre familia lui. În presa de scandal, care începuse să-şi facă loc, la Viena şi în alte capitale europene în care publicul era dornic de inedit, au apărut ştiri despre doamna Horea care ar fi purtat pălării ca la Paris şi pantofi cu toc. Or, ea era o ţărancă. De aceea, ştirile despre francmasonerie trebuie privite cu multă rezervă pentru că noi nu ştim sigur nici dacă Horea ştia să scrie şi să citească. A rămas o bisericuţă lucrată de el unde se pare că scrie lucrat Horea Ursu”, cu litere chirilice, dar nu ştim dacă el a făcut acea însemnare. El era un ţăran luminat, născut să conducă masele, dar este foarte puţin probabil că a pătruns în masonerie care avea o anumită structură şi care avea rigori la primire. Nu cunosc dovezi clare în legătură cu acest lucru şi nu cred vreo faţetă a răscoalei este legată indisolubil de aşa-numita apartenenţă la francmasonerie.



Horea, Cloşca şi Crişan au luptat pentru demnitate şi egalitate într-un secol care promitea radios idealurile cele mai înalte. Ei au ales soluţia radicală care, deşi neîmpărtăşită de majoritatea ţăranilor, a fost exprimarea unei convingeri a timpului ei.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company