Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Literatură şi politică între 1965 şi 1974

Din 1965, regimul tânărului lider Nicolae Ceauşescu propunea înnoirea României prin renunţarea aparentă la ideologie. Astfel, literatura era eliberată de chingile realismului socialist.

Literatură şi politică între 1965 şi 1974
Literatură şi politică între 1965 şi 1974

, 02.06.2014, 13:27

Literatura a fost una dintre artele preferate ale comuniştilor. Prin persuasiunea textului literar, prin profilurile personajelor construite extrem de rudimentar, dar care exaltau sentimentele cele mai instinctuale ale oamenilor, regimul a dobândit succese mai importante decât admit istoricii literari. Metoda creaţiei literare a anilor 1950 a fost cea a realismului socialist, metodă introdusă de agenţii culturali sovietici. Din 1965, regimul tânărului lider Nicolae Ceauşescu propunea înnoirea României prin renunţarea aparentă la ideologie. Astfel, literatura era eliberată de chingile realismului socialist. Prin această măsură, regimul şi-a atras de partea sa colaborarea unor intelectuali care au crezut că într-adevăr sosise ceasul schimbării. Dar cei care speraseră şi-şi oferiseră serviciile vor vedea în anii 1980 cum regimul lui Nicolae Ceauşescu nu fusese decât un stalinism cu altă faţă.



Istoricul Cristian Vasile de la Institutul Nicolae Iorga din Bucureşti ne propune două cazuri de intelectuali care au colaborat cu noul canon literar al regimului Ceauşescu, între 1965 şi 1974. Este vorba despre traducătorul şi istoricul literar Alexandru Balaci (1916 – 2002) şi scriitorul Alexandru Ivasiuc (1933 – 1977). Cristian Vasile a spus că Alexandru Balaci, ca ministru adjunct al culturii, va încerca să apere noua metodă de creaţie literară, cea a umanismului socialist, într-o vizită în Bulgaria în 1967. Track: “Balaci a avut întâlniri şi cu activul de partid din mai multe oraşe, cu personalităţi culturale, a vizitat diferite instituţii cultural-artistice şi mai ales a conferenţiat la Şcoala Superioară de partid din Sofia. Sursele româneşti menţionează 4 conferinţe ţinute de Alexandru Balaci în cadrul cărora a primit nu mai puţin de 80 de întrebări. Au fost câteva întrebări care chiar dacă nu l-au pus în dificultate au presupus un răspuns atent la nuanţe, abilitate diplomatică şi poate eschivă. Câteva exemple de întrebări au fost despre literatura naţionalităţilor conlocuitoare şi stadiul relaţiilor culturale cu URSS. Dar cea mai interesantă întrebare a fost următoarea: care este poziţia intelectualităţii româneşti faţă de realismul socialist? Întrebarea avea, aparent, un caracter anacronic-dogmatic, cumva provocator, din două motive: realismul socialist era unica metodă de creaţie admisă, asociată cu stalinismul şi impusă de sovietici, iar comuniştii bulgari erau mult mai apropiaţi de Kremlin decât românii. În al doilea rând, Nicolae Ceauşescu şi birocraţia culturală şi de partid renunţaseră, cel puţin la nivel declarativ, să mai pretindă intelectualilor respectarea realismului socialist. Metoda unică de creaţie a anilor 1950 fusese oarecum înlocuită cu umanismul socialist, menţionat în documentele de partid şi discursurile lui Ceauşescu. Alexandru Balaci şi-a exprimat nedumerirea şi i-a rugat pe interlocutori să definească realismul socialist în noul context.”


Celălalt caz, al scriitorului Alexandru Ivasiuc, este unul mult mai trist. Istoricul Cristian Vasile. Track: “Scriitorul de mai târziu, student la filozofie, ajunge să conteste în 1956, în contextul izbucnirii revoluţiei de la Budapesta, chiar raţiunea predării cursului, pe atunci fundamental, Bazele marxism-leninismului. Ivasiuc a refuzat disciplinarea ideologică maxist-leninistă, plătind această sfidare cu 7 ani de închisoare şi de domiciliu obligatoriu. Pe lângă acea contestare, el plănuise o raliere a studenţilor la revoluţia maghiară. La maturitate, Alexandru Ivasiuc suferă o transformare. Alege o formă stranie de marxism ce îl apropie de regimul politic care în urmă cu mai puţin de un deceniu îl socotea duşman, instigator şi contrarevoluţionar, şi care îl şi aruncase în închisoare. Deşi trecuse din 1956 până in 1963 prin toate umilinţele universului concentraţionar şi ale domiciliului obligatoriu, părea obsedat de raporturile dintre individ şi putere încercând în a doua jumătate a anilor 1960 o reinserţie socială care să-l apropie de stăpânii ideologici. Imediat după 1963, ajunge funcţionar în cadrul ambasadei SUA la Bucureşti. În paralel, se dedică scrisului, ulterior ocupă funcţii de conducere. În acea perioadă se observă schimbarea lui Ivasiuc, aspect vizibil în romanele sale Interval, Cunoaştere de noapte, Păsările, Iluminări. Unii critici şi istorici literari au remarcat faptul că spre deosebire de proza politică contemporană cu Ivasiuc, şi anume romanul obsedantului deceniu în care aparent erau reabilitaţi ficţional cei agresaţi de regim, în scrierile fostului deţinut politic Ivasiuc de reabilitare beneficiază torţionarii, în timp ce victimele sunt încă o dată condamnate. Indiferent dacă Ivasiuc a fost un sincer convertit la marxism sau doar cinic, cazul său pare că ilustrează succesul mecanismelor perverse ale pedagogiei comuniste. Multe dintre manifestările sale din sfera publică au lăsat impresia că sunt ale unui om care a suferit puternice transformări interiorare.”


Asemenea întregii politici culturale a regimului Ceauşescu, şi umanismul socialist a dispărut în 1989. Nu avem de-a face decât cu încă un exemplu de cum impostura în artă, chiar dacă beneficiază o vreme de sprijinul puterii politice, nu se poate impune ca valoarea autentică.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company