Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Apariţia socialismului ştiinţific în România

În ciuda brutalităţii care l-a caracterizat, regimul comunist a trebuit să pară umanist, creativ şi pacifist.

Apariţia socialismului ştiinţific în România
Apariţia socialismului ştiinţific în România

, 21.04.2014, 10:08

În ciuda brutalităţii care l-a caracterizat, regimul comunist a trebuit să pară umanist, creativ şi pacifist. Violenţa cu care s-a instalat trebuia justificată şi argumentată de expunerea de motive pentru care societatea trebuia să facă sacrificii pentru a merge către socialism. S-a născut astfel “socialismul ştiinţific” care vorbea indivizilor despre justeţea şi, mai ales, despre inevitabilitatea socialismului la care urmau să ajugă toate societăţile mai devreme sau mai târziu.



Cristina Petrescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii Bucureşti, este coautoare la masiva serie de volume “Enciclopedia regimului comunist”. Ea atribuie apariţia socialismului ştiinţific ca disciplină academică voinţei partidului comunist.



Dezvoltarea acestei discipline în România a reflectat, pe de-o parte politica de emancipare a Partidului Muncitoresc Român, ulterior Partidul Comunist Român, de sub tutela Uniunii Sovietice începând cu sfârşitul anilor ’50, pe de alta a dus la rescrierea istoriei partidului prin reevaluarea aşa-ziselor tradiţii locale ale mişcării muncitoreşti. Totodată a produs în decursul acestor decenii o treptată deprofesionalizare a acestui domeniu creat şi practicat sub comunism printr-un amalgam de istorie, sociologie, filosofie şi economie politică, datorită controlului strict al partidului, care era singurul depozitar legitim al cunoaşterii în acest domeniu. Partidul controla toate domeniile, în special cele umaniste, ca şi ştiinţele sociale. Diferenţa este că domeniul socialismului ştiinţific, corpusul de cunoştinţe din acesta, este creat de partid.”



Cariera socialismului ştiinţific era însă mult mai venerabilă. Începând cu Engels, el a devenit marcă distinctă a marxismului care şi-a arogat descoperirea esenţei lumii înconjurătoare. Cristina Petrescu: Originea acestui termen este în scrierile lui Prodhon care este primul care a formulat acest concept în volumul Este un concept pe care Marx nu l-a folosit în opera sa, dar a devenit extraordinar de popular datorită lui Friedrich Engels şi lucrării sale de mică întindere publicată sub diverse titluri, originalul fiind . Primul şi al treilea capitol au fost publicate în franceză cu subtitlul . După care a apărut varianta germană, care are un titlul puţin modificat şi mai puţin poercutant, , titlu care a fost preluat în limba română, la sfârşitul secolului al 19-lea. Traducerea în română apare înaintea primei traduceri în engleză care a popularizat termenul ca un lucru total diferit faţă de >.”



Cele două invenţii ale socialismului ştiinţific erau cele două tipuri de legi. Legile dezvoltării omenirii erau cele ale materialismului istoric şi legile contradicţiilor capitaliste erau ilustrate de legea plusvalorii. Lenin a fost cel care a plusat spusele lui Engels şi a inventat marxism-leninismul în care socialismul ştiinţific era o ştiinţă despre omenire al cărei adevăr era deţinut numai de partid. Revoluţionar şi avangardă a gândirii, el avea misiunea de a arăta societăţii ce are de făcut, mai puţin pregătită să înţeleagă legile. Cristina Petrescu a arătat că germenii apariţiei sale în România se pot observa la sfârşitul perioadei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider comunist al României între 1947 şi 1965.



În perioada lui Gheorghiu-Dej, termenul nu apare în documentele oficiale. Originea acestei discipline se află însă în acea perioadă. Un îndemn de la Congresul al III-lea PMR din 1960 ne spune că este momentul să elaborăm propriile manuale de ştiinţe sociale, care trebuie să îmbine . Declaraţia din aprilie 1964 transmite cunoscutele idei hruşcioviste referitoare la faptul că fiecare partid este liber să meargă pe propria lui cale către comunism. Consecinţa e că socialismul ştiinţific are legi general valabile, dar, pe de altă parte, există condiţii concrete istorice în fiecare ţară care trebuie studiate ca atare.”



La începutul anilor 1970, socialismul ştiinţific era format şi noul curs al dezvoltării societăţii româneşti către atingerea comunismului era trasat. Din nou Cristina Petrescu, cu detalii: În din 1973 vedem că există deja o definiţie pentru socialismul ştiinţific care preia ideea leninistă a celor 3 părţi constitutive ale marxism-leninismului. Ne introduce în ideea că există un adevăr general valabil şi legi general valabile şi că există condiţii speciale în fiecare ţară care trebuie studiate ca atare. Directivele perioadei ceauşiste duc la dezvoltarea acestei discipline. Ceauşescu continuă efortul de a sprijini producerea unor manuale autohtone de socialism ştiinţific şi, în plus, adaugă ideea valorificării tradiţiilor locale.”



Socialismul ştiinţific, devenit dogmă oficială, a invadat toate celelalte domenii ale învăţământului nu numai în cele socio-umane. El a fost de departe cel mai detestat curs universitar, în ciuda faptului că era metoda care urma să le reveleze oamenilor adevărul despre lume, aşa cum îl înţelegea nevroza marxistă.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Afilieri RRI

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare