Top curiozităţi artistice descoperite în 2021

Poate că unii oameni se gândesc la artă ca la un domeniu specializat mai puţin accesibil necunoscătorilor.

Ana-Maria Cononovici, 28.12.2021, 16:16

Poate că unii oameni se gândesc la artă ca la un
domeniu specializat mai puţin accesibil necunoscătorilor. Cu toate acestea,
atunci când arta coboară în stradă sau ne invită la joacă sau vine chiar la noi
acasă, sigur oricine se poate bucura de această experienţă. Pe parcursul anului
2021, am descoperit mai multe proiecte de acest tip.

Un exemplu ar fi pictura realizată pe panourile de
plexiglas ce mărgineau podul de peste râul Olăneşti, o pictură realizată de Adrian
Ionuţ Luţă, profesor de educaţie plastică, la Palatul Copiilor din Râmnicu Vâlcea.
O realizare demnă de Cartea Recordurilor, Adrian Ionuţ Luță a pictând pe cele
58 de panouri construcții vechi din Râmnicu Vâlcea.

Arta poate fi descoperită şi în joacă, însă. Ne
asigură de aceasta Cătălina Stanciu, iniţiatoarea proiectului museum quest,prin care au fost combinate popularul Escape
room cu o vânătoare de comori muzeale.

Recent a fost lansată o platformă virtuală, prin
care pot fi vizitate muzeele de la sate, deocamdată 28 de muzee, din fiecare
judeţ, din regiunea Moldovei. Am aflat povestea acestui proiect de la Ionuţ
Toderaşcu – editor vizual și fotograf documentarist în cadrul proiectului:

Începând cu 1 decembrie, putem explora o
nouă platformă Muzeedelasat, este o platformă dedicată muzeelor din zona
rurală. Începem cu cele opt judeţe din regiunea Moldovei şi avem în plan ca în următorii doi-trei ani să parcurgem
toată ţara şi să facem o radiografie a muzeelor din zona rurală. Pe această
platformă sunt tururi virtuale, pe care le-am făcut noi în muzeele de la sat,
fotografii şi marteriale documentate la faţa locului.

Platforma www.muzeedelasat.ro este gratuită și disponibilă în limbile
română și engleză. Echipa de proiect a fost formată din patru membri: Cosmin
Murărașu – manager de proiect și tehnician scanare 3D, Ionuț Teoderașcu -
editor vizual și fotograf documentarist, Nicoleta Felea – copywriter şi
consilier în promovare, care a realizat materialele scrise și Silvia-Alexandra
Nistor, traducător autorizat, responsabilă cu traducerea tuturor informaţiilor.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti
(MNAC) nu încetează să surprindă. După
vernisaje neconvenţionale, unele poate chiar prea disputate şi colecţii înnoite
la fiecare jumătate de an sau instalaţii monstru ce impresionează încă de la
intrare, prins în casă de pandemie, MNAC a creat proiecte de apropiere a
copiilor de muzeu. Au apărut astfel: Arta Contemporană de la Plancton la Zbor
Intergalactic, o serie de ateliere care ajută la înţelegerea expoziției
Colecției MNAC, Văzând Istoria. 1947-2007, dar și de unde vine și se hrănește
arta contemporană, în general; O noapte la muzeu, ateliere adaptate pe
înțelesul celor mici care îi ajută să înțeleagă expoziția Colecției MNAC,
Văzând Istoria. 1947-2007, într-o formulă prietenoasă; Artă prin
Corespondență, un proiect ce alătură copii vârstnicilor, facilitând
corespondenţa dintre generaţii. Astrid Bogdan, bibliotecar MNAC, ne-a spus
povestea proiectului numit Weekend la MNAC online: Seri de lectură pentru cei
mici

La
finalul anului precedent am aşezat, alături de colegii mei, prima piatră de
fundament a ceea ce numim Seri de lectură la MNAC. Practic, în fiecare
vineri, de la ora 19.00, ne strângem cu mic, cu mare, citim poveşti din
biblioteca noastră, biblioteca muzeului. Treptat, încercăm să coloborăm
sesiunile acestea, axate predominant pe lectură, cu mici intervenţii grafice
din partea ilustratorilor de carte, precum şi cu intervenţii muzicale, astfel
încât intervenţiile pe text, să prindă sunete şi culoare, de ce nu? Avem ocazia
să descoperim unele titluri chiar sub lectura autorilor. Nu avem limită de
vârstă, întrucât atelierele noastre sunt inclusive. Ne dorim totodată să ducem
mai departe vechea cutumă a poveştilor spuse la gura sobei, acest program fiind
gratuit. Şi avantajul organizării permanent în mediul online face să avem
participanţi atât pe plan local, cât şi internaţional.

Iar dacă pandemia ne-a ţinut departe de sălile de
spectacol, dansul, spre exemplu, a ajuns chiar şi în casa celor deschişi să fie
astfel colindaţi, în proiectul Private Bodies, ce s-a desfăşurat în paralel
în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov, cu participarea artiştilor Anamaria
Guguianu, Oana Mureşanu, Cristina Lilienfeld şi Cosmin Manolescu. Cosmin
Manolescu ne-a vorbit despre proiectele sale:

În primul rând cred
că experienţa de a dansa în oraş, în parcuri, pe străzi, de a adresa dansul
unor oameni care nu sunt neapărat spectatori curenţi ai dansului contemporan e
un lucru foarte eliberator şi foarte puternic. E extraordinar când cineva îţi
zâmbeşte sau când vezi că dansul tău provoacă o emoţie pur şi simplu, este
practic o pauză în timp în care îţi dai voie să te bucuri de momentul prezent.
Îmi place să mă inspir din oraş în proiectele mele, de ceva vreme oricum nu mai
dansez în sala de spectacol. Mi se pare că oraşul, cu străzile, apartamentele,
tot ceea ce este el, arhitectura spaţiului e foarte ofertant pentru dans şi
pentru mine ca artist.

Rămâneţi alături de noi pentru a afla ce
iniţiative frumoase mai apar.