Sărbători în fel şi chip
Trecerea dintre ani este un moment pe care fiecare ţară îl marchează cu fast, dar şi cu obiceiuri specifice.
Ana-Maria Cononovici, 31.12.2019, 13:20
Trecerea dintre ani este un
moment pe care fiecare ţară îl marchează cu fast, dar şi cu obiceiuri
specifice. Dincolo de mâncărurile tradiţionale, diferite de la ţară la ţară,
există datini ce s-au păstrat şi care sfidează modernitatea. În Grecia se sparg
farfurii, pentru ca anul nou să fie bogat, în Danemarca se spune că dacă te
trezești cu multe obiecte vechi de veselă la ușa casei ești norocos și ai muți
prieteni. Şi tot aşa.
Nu mai puţin colorate sunt sărbătorile românilor. De Anul Nou, în
gospodăriile tradiţionale, dar chiar şi în oraşe, se păstrează obiceiul cetelor
ce merg din casă în casă, respectiv pe străzi, cu Sorcova, Pluguşorul, cu Capra sau cu Ursul.
Din seara de 31 decembrie pornesc prin sate cetele de colindători costumaţi
pentru a speria spiritele rele. În satele bucovinene se obişnuieşte ca
mascaţii să umble în ceată de personaje: ursul, capra, căiuţii, cerbii,
urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Umblatul cu Ursul
este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău
purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu
ciucuri roşii. În zgomot de tobe şi fluier şi sprijinită într-un ciomag, masca
mormăie și imită pașii legănați ai ursului. Semnificația este purificarea și
fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei
s-ar afla un cult traco-getic.
Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile
care evocă la Viclaim personaje biblice sunt înlocuite acum de masca unui
singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în
Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour)
în partea sudică a Transilvaniei. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită
brezaia (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică
mai ales de Anul Nou. Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de
cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă
hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu
păr pe ea. Cercetătorii presupun ca dansul caprei provine din ceremoniile sacre
arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.
Un obicei pitoresc este păstrat la Cavnic, în judeţul Maramureş, unde începând de la Crăciun
şi până la începutul lunii ianuarie, când oamenii sărbătoresc Crăciunul cel
bătrân, colindă Brondoşii. Se spune că aceştia i-ar fi alungat pe tătari, care
veniseră la Cavnic, în 1717. Dar astăzi menirea lor este tot să alunge spiritele
rele.
În sudul ţării, anul începe cu colindul Brezoaielor, după cum am aflat de
la Ştefan Costel, sătean al comunei Domneşti, judeţul Ilfov: Noi,
Brezoile, intrăm în casele gospodarilor din comuna Domneşti, la începutul lunii
ianuarie, pe data de 1 a fiecărui an, ca să speriem duhurile rele din case. Cu
ocazia asta noi am încercat, după zeci de ani să reînviem acest obicei, pentru
că de-a lungul anilor, se pierduse în negura timpului. Acum o echipă din comuna
Domneşti şi-a propus să adunăm copii şi să-i învăţăm ca să ducă aceste
obiceiuri străvechi mai departe. Brezoile nu sunt un număr fix, pot să
participe toţi cetăţenii urbei. Costumele specifice ale Brezoii sau Dumalu, cum
se mai zice la noi, sunt aceste zdrenţe, clopote, chipuri cu pene.
Din decembrie până pe 6 ianuarie, la Luncaviţa, în judeţul Tulcea pornesc
cetele de Moşoaie. I-am întâlnit şi noi, la Muzeul naţional al satului Dimitrie
Gusti, din Bucureşti şi am aflat cum măştile sunt pregătite tot anul, de la profesor
Marcu Trandafir Acest obicei este o tradiţie locală de la
Luncaviţa de Tulcea. Masca aceasta este confecţionată dintr-o plantă înrudită
cu bostanul. Dar bostanul are miezul pentru plăcintă, iar planta asta (cătrun)
are doar seminţe. Înainte tineretul le folosea pentru măşti de Moşoaie, iar
bătrânii le foloseau la culesul viei: o parte se tăia şi se făcea ca un ibric,
de turnat mustul, iar o altă cătrună tăiată deasupra şi cu vrejul drept se
folosea ca pâlnie. Ei, aţi văzut că la Moşoaie au nasul întors şi ca să fie
aşa, oamenii le suspendă pe ceva şi în momentul în care cresc vrejul acela se
întoarce.
Aşa urâte sunt Moşoaiele că spiritele rele fug de lângă casa omului, iar
dacă nu merge cu urâţenia, Moşoaiele au şi măciuci din papură şi bat spiritele
rele.
În prima zi a noului an, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova,
obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care
primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători
vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.