„Gustul ca patrimoniu”

În prima săptămână de septembrie, s-a lansat la Timişoara Concursul de reţete tradiţionale, Gustul ca patrimoniu

Ana-Maria Cononovici, 18.09.2018, 14:40

În prima săptămână de septembrie, s-a lansat la Timişoara Concursul
de reţete tradiţionale, Gustul ca patrimoniu. Este primul eveniment din
cadrul proiectului La Pas / Slowing down, produs de Asociaţia Timişoara
Capitală Culturală Europeană şi al Asociaţia CRIES-Centrul de Resurse pentru
Iniţiative Etice şi Solidare. Participanţii îşi pot înscrie reţetele între 6 şi
30 septembrie.

Mihaela Veţan, preşedinta
Asociaţiei CRIES, ne-a spus cine poate participa: În acest concurs se
pot înscrie toate persoanele pasionate de gătit, dar care au un interes aparte
pentru bucătăria din Banat, pentru că aceasta este tema: reţete vechi din zona
Banatului. Nu trebuie să fie localizate în Banat persoanele care propun
reţetele. Pot fi înscrise diferite feluri: garnituri, deserturi, băuturi,
fiecare ce doreşte.

Şi pentru că reţete sunt căutate
reţete culinare cu rădăcini adânci în tradiţiile locului, am întrebat-o pe
Mihaela Veţan cum verifică autenticipatea reţetelor înscrise în concurs drept
tradiţionale: Vom avea un juriu care se va uita la zona
de provenienţă a reţetei, pentru că cei care propun reţetele trebuie să
amintească din ce zonă a fost culeasă, dacă sunt respectate nişte principii
care se regăsesc în reţetele vechi din această zonă, de exemplu principiul
dulce-sărat. Se ştie că la noi în Banat
mâncăm friptura cu compot de vişine sau de prune. De asemenea, un alt criteriu
pe care îl avem în vedere şi l-am propus, este folosirea unor ingrediente
naturale şi specificitatea reţetei pentru o anumită comunitate etnică din zonă.
Pentru că la noi inclusiv gastronomia este influenţată de etniile care convieţuiesc
şi ne-am dorit să scoatem în evidenţă reţete care să fie importante pentru
acestea.

Este un concurs, dintr-un
proiect care urmăreşte promovarea bucătăriei tradiţionale locale către
consumatori, ne-a mai spus interlocutoarea noastră, înainte să ne facă poftă cu
unele dintre deliciile zonei: Mi-am notat câteva reţete care îmi sunt
foarte dragi: plăcinta cu ludaie, ludaie este dovleac, aşa se spune în Banat,
zeama de poredaiţă – supa de roşii, gomboţi – găluştele cu prune, brozbele, un
tip de reţetă foarte veche, care se face din napi. Şi din cauză că aceste
legume sunt tot mai puţin cultivate, reţeta nu se prea mai găseşte în dieta
noastră.

În ce măsură poate fi gustul
patrimoniu ne explică tot Mihaela Veţan: Gustul şi implicit hrana, pentru că
despre hrană vorbim acum, poate să ne spună foarte mult despre felul în care
oamenii trăiau într-o zonă, despre schimburile dintre ei, resursele la care
aveau acces la un moment dat, felul în care se raportau la hrană, importanţa
anumitor zile din an, din săptămână. De exemplu, ţin minte că pe vremea
bunicilor mei se mânca prăjitură doar duminica, se acorda o anumită importanţă
acestei zile. Şi toate lucrurile acestea sunt legate de cultura noastră, de modul
în care ne raportăm mai general la viaţă şi am vrea ca prin reţetele pe care
astăzi le aducem în discuţie să punem lumină şi asupra unor aspecte mai vechi
legate de viaţa de zi cu zi. De asemenea, după cum ştiţi Timişoara în 2021 va
fi Capitală Culturală Europeană. Turiştii culturali care vor ajunge aici, cu
siguranţă vor fi interesaţi să trăiască experienţe autentice, inclusiv din
punct de vedere gastronomic. Şi atunci, ne-am dori să avem şi oferta
restaurantelor adaptată, să găsim în meniurile restaurantelor preparate care
valorifică sau reinventează anumite reţete vechi, care să folosească şi
ingrediente locale.

În 10 octombrie, de Ziua produselor
agroalimentare româneşti, vor fi premiaţi 3 câştigători selectaţi de juriu, iar
trei echipe de bucătari vor şi pune în practică reţetele câştigătoare.

Organizatorii au încredere că
mediul rural şi în special comunităţile îndepărtate de centrele urbane vor
contribui cu reţete ale locului, acestea fiind mai bune păstrătoare de
tradiţii.

Proiectul La Pas, sub egida
căruia se desfăşoară concursul, îşi propune să încurajeze un model responsabil
de consum şi producţie, din partea tinerilor, micilor producători,
organizatorilor de evenimente culturale, restaurantelor şi cafenelelor
interesate să introducă în oferta lor produse locale. Publicul vizat este unul
complex, trans-generaţional, format din oameni interesaţi de patrimoniul nostru
identitar.