Meniu în aşteptare
S-a deschis cu câteva luni în urmă, folosind spaţiul unui fost restaurant, pe care l-a mobilat cu mese recuperate din vechi case săseşti.
Ana-Maria Cononovici, 13.03.2016, 10:33
S-a deschis cu
câteva luni în urmă, folosind spaţiul unui fost restaurant, pe care l-a mobilat
cu mese recuperate din vechi case săseşti. Un bistro cu un aspect simplu şi
luminos şi care şi-a propus de la deschidere să aibă şi o componentă socială.
De altfel, motto-ul unuia dintre bucătari ne şi întâmpină pe geamuri: Mănâncă
la noi, că altfel murim amândoi de foame. Este vorba de un bistro care are
pregătite meniuri de prânz pentru oamenii străzii.
Mona Brătescu,
iniţiatoarea proiectului meniu în aşteptare, ne-a vorbit despre originea
proiectului: Este vorba e un proiect preluat din străinătate.
A început pe străzile din Napoli, proiect care constă în cumpărarea unor
meniuri din bistro, de către clienţii noştri, meniuri care apoi urmează să
meargă către persoane defavorizate: de orice tip ar fi, fie persoane vârstnice,
cu pensia mică, fie familii cu mulţi copii şi nu îi pot întreţine pe toţi, fie
oameni ai străzii. Nu facem discriminări de niciun fel. Practic oricine vine să
ceară o porţie de mâncare gratis, i-o oferim.
O idee care îi
protejează pe cei nevoiaşi, făcut cu discreţia şi generozitatea specifice
modului autentic de a face fapte bune şi-a continuat povestea Mona Brătescu: Cu siguranţă mai sunt bistro-uri care fac lucrul acesta, e un lucru bun
să fim mai mulţi colegi care să facem acest lucru. Noi am auzit de iniţiativă
şi pur şi simplu a venit natural. Efectiv veneau oameni şi cereau câte o porţie
de mâncare şi ne-am gândit să facem ceva mai mult în sensul acesta. Singura
problemă pe care am întâmpinat-o este cea legislativă, în sensul că o firmă nu
poate accepta donaţii. Şi atunci e greu să faci o faptă bună, dar şi legal.
Varianta pe care am găsit-o noi este să vindem meniurile la preţ de cost, cu un
adaos infim, pentru că este ilegal să vinzi fără adaos, tăiem bon fiscal,
plătim taxe, şi practic totul este şi legal, dar şi de bine. Trebuie doar să
fii puţin proactiv, adică să găteşti un pic mai mult pe zi, e foarte simplu,
mai ales pentru un restaurant.
Bistro-ul de
care vorbim pregăteşte mâncare organică, din ingrediente de foarte bună
calitate, folosite în reţete cu totul şi cu totul speciale şi la preţuri
decente. Aceasta a fost filosofia de business a iniţiatorilor proiectului. Vine
cu detalii cu gust Mona Brătescu care ne-a spus că, dincolo de autorizaţii, cel
mai dificil a fost să-şi găsească furnizorii: În principiu
încercăm să fie în marea lor majoritate producători locali, mai puţin pe partea
de băcănie sau lucruri care nu se găsesc la noi. Întotdeauna avem trei tipuri
de carne şi un meniu vegetarian. Meniul vegetarian este foarte dorit, se pare
că vegetarienii din Bucureşti nu au o gamă aşa de mare de produse. Gătim viţel,
purcel, pui şi două deserturi. Întotdeauna servim o supă sau o ciorbă, trei
tipuri de carne, meniul vegetarian şi un desert din partea casei.
Şi cum în ziua de azi oamenii
comunică mult pe facebook, bistro-ul de care vorbim a crescut în notorietate: Am început cu gândul de a servi prânz pentru corporatiştii din zonă, care
nu au nici timpul necesar la prânz şi nici după, ca să-şi gătească acasă. Au
fost oameni care au venit special la noi din celălaltă parte a Bucureştiului,
special ca să cumpere meniurile în aşteptare. Deci, dacă oferi pârghiile ca
oamenii să facă o faptă bună, o fac. Cumva cel mai bun canal de comunicare al
nostru este pagina de facebook, şi am avut mulţi oameni care au susţinut tot ce
înseamnă meniu în aşteptare, pentru că mereu postăm bonurile fiscale, câte
meniuri avem, câte porţii am dat. Am ajuns la zece meniuri pe săptămână, din
donatori individuali şi mai avem donatori spontani, cumva apăruţi din neant,
care au donat foarte multe meniuri. Am avut pe cineva care a cumpărat 100 de
meniuri, la început, ca să încurajeze iniţiativa, apoi 15, apoi 25.
Mona Brătescu ne-a spus că în pregătirea
bucatelor au oscilat între tradiţie şi noutate, astfel încât, de sărbătoarea
mucenicilor, au pregătit mucenici moldoveneşti (mici cozonacei în formă de opt,
însiropaţi cu miere şi nucă) ca desert, iar de Paşte vor pregăti şi miel şi ouă
vopsite, dar şi meniuri diferite de cele de acasă.
Fiind un proiect în creştere, Mona Brătescu a menţionat şi alte
aspecte particulare: Proiectul mai are o componentă foarte
importantă şi anume eliminarea barierelor sociale, adică la fel de bine poate
sta la masă un student, un corporatist, un bătrân, o mamă cu copii şi un om al
străzii. Vrem să facem livrare pe biciclete, care nu se mai face în Bucureşti, colectăm
uleiul alimentar, încercăm să fim un hub pentru proiecte faine din jurul
nostru.
Un proiect cu gustul binelui, la care putem cu toţii participa,
oricând dorim.