Noaptea cărţilor deschise
23 aprilie reprezintă o dată simbolică pentru literatura universală: în această zi, în anul 1616, au murit Miguel de Cervantes şi William Shakespeare.
România Internațional, 29.04.2013, 12:41
23 aprilie reprezintă o dată simbolică pentru literatura universală: în această zi, în anul 1616, au murit Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. La aceeaşi dată, dar în alţi ani, s-au născut ori au decedat scriitori celebri precum Maurice Druon, Vladimir Nabokov şi Josep Pla. În anul 1995, Congresul General UNESCO a declarat 23 aprilie Zi Mondială a Cărţii, pentru a le aduce astfel un tribut tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să (re)descopere plăcerea lecturii.
Anul acesta, pe 23 aprilie, o editură bucureşteană a organizat Noaptea cărţilor deschise. 4000 de volume au fost deschise şi lăsate la discreţia celor ce doreau să le răsfoiască, pe o stradă pietonală din centrul vechi al oraşului. Mai mult decât atât, se ştia că aceste cărţi pot fi luate acasă. Marin Vidraru, directorul executiv al editurii Litera, organizatoarea evenimentului, spune că la nivel european a fost al doilea eveniment de acest gen: Ideea a venit de la un eveniment similar care s-a întâmplat în Spania acum patru ani de zile, noi am adaptat puţin evenimentul la oraşul nostru. Acţiunea a început la 8.30. Trecătorii din zonă au fost întâmpinaţi de mii de cărţi deschise şi desfăşurate pe toată strada Lipscani. La lăsarea întunericului, cei ce doreau puteau lua o lanternă şi să înceapă să citească exact acolo, pe străzile Centrului Vechi. Evenimentul s-a terminat târziu în noapte, în jur de ora 12.00. Am încercat să ducem o plajă cât mai variată de titluri, am dus cărţi de beletristică, cărţi romantice, cărţi ştiinţifice, şi titluri despre artă, arhitectură şi film dar şi cărţi pentru copii. Estimăm că peste 6000 de oameni au venit la eveniment.”
Şase mii de oameni au reuşit să ridice de pe strada Lipscani 4000 de volume în mai puţin de 20 de minute. Pentru a descrie acest interval de 20 de minute, unii dintre participanţi au folosit un singur cuvânt. Haos.” Mihaela Ionescu a fost de faţă, dar n-a reuşit să vadă cărţile: Văzusem poze de la tipul ăsta de eveniment din alte ţări şi mă aşteptam la o stradă cu cărţi luminate, frumos aranjate, să te poţi plimba printre ele, să le frunzăreşti, să fie ceva lejer. Dar când am ajuns pe Lipscani am dat peste o mare de oameni, îngrămădiţi în jurul a ceea ce presupun că erau cărţi, pentru că nu am reuşit să le văd. La 8.30 au dat buzna peste ele, în nici un caz nu au luat o singură carte. Deşi ideea de bază a fost bună, s-a transformat într-un mare circ. Poate că oamenii într-adevăr nu au bani să-şi cumpere cărţi, deşi dacă tu chiar îţi doreşti o carte, le găseşti în anticariat la preţuri mici. Cred că asta este obişnuinţa la noi, dacă auzi că e ceva gratis, îţi iei copilul şi căţelul, mergi să vezi despre ce e vorba şi iei cât poţi. Oamenii care într-adevăr citesc nu cred că or să vină la evenimentele astea pentru că îşi cumpără cărţile din librării, vin eventual să vadă despre ce e vorba, dar nu să se înghesuie şi să se calce în picioare.”
Marin Vidraşcu spune că organizatorii nu se aşteptau la un număr atât de mare de oameni: Tot timpul când se organizează genul acesta de evenimente există şi persoane plăcut surprinse dar şi oameni mai puţin încântaţi. Erau foarte mulţi oameni, strada era relativ îngustă. Nu ne aşteptam să vină atât de mulţi oameni. Din acest motiv s-a creat îmbulzeala despre care se vorbeşte. Paradoxal, suntem în coada Europei la consumul de carte, vorbim de sub 5 euro consum de carte per locuitor pe an la o piaţă de carte de 60 de milioane de euro. Vă dau un reper: Ungaria, o ţară de patru ori mai mică are o piaţă de carte de aproape trei ori mai mare, de 200 milioane de euro. Eu cred că foarte mulţi oameni au venit să ia acele cărţi tocmai pentru că nu-şi permit. În România, în momentul de faţă, cartea este privită ca un obiect de lux, este un obiect pe care nu şi-l permite oricine.”
La o ediţie viitoare, Marin Vidraşcu ar alege un spaţiu mai mare şi ar aduce mai multe cărţi, poate ar schimba anumite detalii organizatorice. Totuşi, spune el, acest tip de eveniment, cu plusurile şi minusurile sale, atrage atenţia asupra lecturii şi de aceea merită să creezi ocazii de discuţie despre ce şi cum mai citesc românii astăzi, în secolul lui nu am timp”. Acest eveniment este o parte a campaniei de încurajare a lecturii. Încercăm să trezim apetitul pentru lectură în rândul tinerilor. Media de vârstă a cumpărătorului de carte din România este de peste 40 de ani. Această medie scade când vorbim de cumpărături online, dar online-ul în România încă e la început, nu reprezintă un procent consistent din cifra vânzărilor. S-a făcut un sondaj în care au fost întrebaţi românii dacă mai citesc şi ce citesc. Majoritatea au spus că nu au timp. Un alt sondaj a arătat că un român se uită în medie la televizor 4 ore pe zi. Nu văd cum nu există timp pentru citit. Noi nu suntem în competiţie cu alte edituri. Competiţia în care suntem noi e cu televizorul. Trebuie să răpim ore bune din televizor, să convingem oamenii să mai şi citească. Este o bătălie pe care tocmai o începem. Ea va continua mulţi ani. Cum vom face? Tocmai prin evenimente ca acesta, prin aceste întâlniri faţă în faţă cu posibilii cititori.”
Ecourile Nopţii cărţilor deschise nu sunt toate negative. Sunt şi oameni care au văzut potenţialul acestui gen de eveniment şi mesajul din spatele gestului de a oferi o carte gratis. Cu siguranţă, aşteptările pentru ediţia din 2014 sunt deja ridicate.