Declaraţii privind Schengen
2024 va fi anul admiterii parţiale în Spaţiul Schengen pentru România şi Bulgaria.
Bogdan Matei, 03.01.2024, 11:44
Cât timp nu vor fi primiți în Spațiul Schengen, de liberă circulație, românii și bulgarii vor continua să se simtă cetățeni de mâna a doua ai Uniunii Europene – avertizează, de ani buni, presa și clasa politică de la București și Sofia. Tema devine cu atât mai presantă cu cât, anul acesta, în iunie, Uniunea își va alege un nou Parlament, iar frustrarea provocată de această excludere nemeritată alimentează cota electorală a partidelor eurosceptice ori de-a dreptul antieuropene din cele două țări. Membre ale structurilor comunitare încă din 2007, România și Bulgaria sunt ținute în anticamera Schengen de mai bine de un deceniu, în timp ce Croația, intrată în Uniune abia în 2013, a fost, deja, cooptată, acum un an, în spațiul de liberă circulație. Acolo, peste 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar Bulgaria și România, precum și insulele Cipru şi Irlanda nu fac parte din Spaţiul Schengen. Acesta cuprinde, în schimb, patru ţări non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Pentru admiterea de noi membri, e nevoie de acceptul unanim al celor vechi, iar Olanda a blocat, până acum, candidatura Bulgariei, în timp ce Austria a obstrucționat primirea României.
La sfârşitul anului trecut, guvernele de la Haga şi Viena par să fi devenit mai maleabile şi au renunţat, fie şi în parte, la obiecţiile faţă de România şi Bulgaria. Cele două ţări din sud-estul Uniunii vor adera în martie la spaţiul Schengen, însă numai cu frontierele aeriene şi maritime. Vor fi eliminate controalele doar în vămile din aeroporturi şi porturi. Aeroportul Otopeni Henri Coandă, cel mai mare din ţară, este pregătit încă din 2011 pentru operarea Schengen – declară admistraţia acestuia, pentru Radio România. Aceasta aminteşte că două treimi dintre pasageri au curse spre şi dinspre ţări Schengen. Este o zi de mare mândrie pentru România şi Bulgaria – a reacţionat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe internet în română şi bulgară. Statele europene susţin astăzi dreptul nostru legitim de a fi membri ai spaţiului Schengen. Românii merită demnitate şi tratament egal alături de toţi cetăţenii Europei – a jubilat, la Bucureşti, premierul Marcel Ciolacu.
Opoziţia parlamentară îi acuză, în schimb, pe guvernanţi că, în an electoral, le livrează românilor o pseudovictorie, fiindcă aceştia vor continua să stea cu orele la cozile de la graniţă, iar economnia naţională va pierde şi pe mai departe sume uriaşe, din cauza timpilor morţi petrecuţi de transportatori prin vămi.
În paralel, guvernanţii promit că vor continua negocierile pentru ridicarea restricţiilor şi la frontierele terestre. Însă pentru moment nu este clar când va fi făcut acest pas, în condiţiile în care, notează corespondentul Radio România la Bruxelles, Austria are, încă, semne de întrebare în legătură cu capacitatea României şi Bulgariei de a gestiona problema migraţiei.