Inflaţie în creştere
Inflaţia creşte, din nou, în România, iar deficitul comercial se adânceşte.
Bogdan Matei, 14.03.2023, 11:59
În noiembrie 2022, rata anuală a inflaţiei a ajuns în România la 16,8%. Cifrele depăşeau prognoza de inflaţie pentru finalul anului, pe care o anunţase însuşi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu – 16,3%. Era, de asemenea, cea mai mare rată din ultimele două decenii: în 2002, inflația anuală a ajuns la 22,5%, pentru ca, din 2005 până anul trecut, să rămână la o singură cifră. Începutul de an anunţa o uşoară domolire a inflaţiei, pentru ca, luna trecută, rata anuală să crească, din nou, comparativ cu ianuarie, la 15,52%, de la 15,07%, în special pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare şi a serviciilor.
Cifrele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică dovedesc că produsele de bază au suferit cele mai importante scumpiri în primele luni ale anului, dar specialiştii spun că aceasta n-ar trebui să altereze prognoza BNR că inflaţia va scădea, din nou, la o singură cifră până la finalul lui 2023.
În februarie, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu aproape 3,4 procente, şi cele ale serviciilor, cu aproximativ 2,5%, în timp ce tarifele produselor nealimentare au scăzut uşor, în medie, cu circa 0,5%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat luna trecută în cazul grupei legume şi conserve de legume, cu 6,35%, urmate de fructele proaspete, cu aproape 4,9%, şi de serviciile pentru confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte, cu peste 3,5%. Creşteri de preţuri cuprinse între 2% şi 3% s-au înregistrat şi pentru peştele proaspăt, brânză, articolele de igienă şi cosmetice şi pentru categoria alte mărfuri nealimentare.
Ieftiniri mai relevante au consemnat serviciile de transport aerian, cu peste 12%, uleiul comestibil şi energia electrică şi termică, cu scăderi de peste 1%, în medie. Prognozele sugerau o continuare a tendinţei de reducere a creşterilor de preţuri, însă analiştii independenţi spun că acest proces nu este unul liniar. Exact aceeaşi situaţie s-a observat şi în alte ţări din Uniunea Europeană, inflaţia din februarie fiind peste cea din ianuarie.
Procesul dezinflaţionist, afirmă experţii, continuă, însă nu va fi unul linear, cu scăderi constante de la lună la lună. Ideea a fost împărtăşită, pentru Radio România, şi de consilierul guvernatorului Isărescu, longevivul analist financiar Adrian Vasilescu. Între timp, tot potrivit datelor furnizate de INS, deficitul balanţei comerciale a României în luna ianuarie 2023 a fost de 2,338 miliarde euro, mai mare cu 203,6 milioane euro (+9,5%) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2022.
Creşterea a fost determinată, parţial, de nivelul foarte ridicat al inflaţiei, care a urcat valoarea importurilor, însă cauza principală rămâne faptul că producţia autohtonă nu poate acoperi cererea internă, nici măcar în sectoare cu tradiţie, cum ar fi industria agroalimentară, industria chimică sau industria auto. Experţii spun că statul român ar trebui să gândească rapid măsuri, pentru ca situaţia să nu se agraveze.