Discuţii româno-ucrainene
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a discutat, la telefon, cu omologul său de la Kiev, pe tema noii legi a minorităților din Ucraina.
Leyla Cheamil, 12.01.2023, 11:30
Noua lege a minorităților din Ucraina vecină care
restrânge drepturile românilor a fost subiectul discuției telefonice de
miercuri dintre șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, și omologul
său de la Kiev, Dmitro Kuleba. Discuția a avut loc în continuarea celei din 4
ianurie dintre șeful statului român, Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Volodimir
Zelenski, în cadrul căreia s-a convenit ca miniștrii de Externe din cele două
țări să poarte discuţii pentru soluţionarea
problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minorităţile
(comunităţile) naţionale din Ucraina, document adoptat şi promulgat, recent, la
Kiev.
Legea a stârnit nemulțumiri la București, potrivit căruia există,
prevederi cu consecințe negative, prin raportare la standardele europene. De
altfel, Bucureștiul era preocupat de mai multă vreme de modul în care Kievul
îşi tratează minorităţile.
După adoptarea documentului, ministerul român al Afacerilor Externe a considerat
regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei noi
consultări a Comisiei de la Veneţia, a cărei opinie ar fi contribuit, în mod
cert, la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor
juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care
recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. MAE a
mai transmis, atunci, că este, de asemenea, regretabil faptul că legea a fost
adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii
române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română.
Chiar dacă legea reprezintă o variantă îmbunătăţită
în raport cu proiectele anterioare analizate de Parlamentul de la Kiev, ea nu
garantează, între altele, dreptul minorităţii româneşti la educaţie în limba
maternă, afirmă diplomaţia de la Bucureşti. Partea română transmisese, încă de
la sfârşitul anului trecut, o listă cu prevederile din lege pe care le
considera a avea un impact negativ asupra românilor din țara vecină. Astfel, se
mențin neclarităţi privind aplicarea concretă a utilizării limbilor minoritare
în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând
acestor minorităţi, susţine România. Nu există, de asemenea, nicio prevedere
privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească.
Bucureștiul
mai afirmă că se menţine un limbaj neclar şi cu privire la monitorizarea
activităţilor asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale, iar dreptul de
a-şi manifesta religia sau credinţa nu beneficiază, în continuare, de o
prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la
libertatea de exprimare.
O altă problemă o constituie, potrivit autorităților
din România, lipsa de finanţare pentru asociaţiile reprezentative ale
minorităţilor naţionale, pentru că, în lege, este prevăzută doar posibilitatea
finanţării punctuale, pe bază de proiecte, în limitele bugetului alocat anual
în acest scop.