Schengen, duş rece din Olanda
Parlamentul Ţărilor de Jos cere executivului de la Haga să nu se grăbească în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen.
Ştefan Stoica, 21.10.2022, 11:44
În prezent, sunt cinci ţări membre ale Uniunii Europene
care nu fac parte din spaţiul Schengen. Bulgariei, Croaţiei, Ciprului şi
Irlandei li se adaugă România. La 15 ani de la aderarea la Uniune şi la 11 de
la preconizata intrare în spaţiul de liberă circulaţie, România aştepta, în
decembrie, viza pentru Schengen. Optimismul era în creştere, mai ales că state
precum Germania şi Franţa trecuseră peste rezervele iniţiale şi-şi afirmaseră susţinerea
pentru acest demers. Este nevoie, însă, de unanimitate, iar şansele ca aceasta
să fie întrunită au scăzut după votul de joi din Parlamentul Ţărilor de Jos. Legislativul
de la Haga a adoptat o rezoluţie în care cere Guvernului să fie precaut în ceea
ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Documentul
solicită executivului condus de Mark Rutte să nu facă nici un pas ireversibil
în privinţa extinderii, până când nu efectuează investigaţii suplimentare în
ceea ce priveşte supravegherea frontierelor de către cele două ţări. Anterior
votului, premierul Rutte, reafirmase, în Parlament, că nu există obiecţii de
principiu privind aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, dar că
ar fi necesară o actualizare a monitorizării din cadrul MCV, Mecanismul de
Cooperare şi Verificare pe justiţie al Uniunii Europene, şi de o lărgire a
misiunii de evaluare pe Schengen. Cele două ţări se pot alătura spaţiului de liberă
circulaţie atunci când vor fi pregătite, a spus Rutte.
În linii mari, acesta a
fost mesajul transmis de el şi în timpul recentei vizite în România, pe care
jurnaliştii, şi nu doar ei, o vedeau ca una izbăvitoare, care să pună capăt opoziţiei
îndelungate a Ţărilor de Jos faţă de
acceptarea României. Nu a fost aşa, şi nici măcar recentul vot din Parlamentul
European, favorabil cu o majoritate largă intrării României şi Bulgariei în
Schengen, nu a fost de natură să înlature reticenţele autorităţilor de la Haga.
O parte dintre eurodeputaţii olandezi s-au abţinut sau au votat împotrivă, dar
numărul lor a fost mai mic decât al celor care s-au pronunţat pentru. În
Parlamentul naţional lucrurile sunt, însă, mai complicate, iar dependenţa
fragilului cabinet condus de Rutte de partide eurosceptice, anti-migranţi, îl
obligă pe acesta la prudenţă.
Bucureştul afirmă că din punct de vedere tehnic
este de mult îndrituit să intre în Schengen. Mai mult, modul cum a gestionat
criza refugiaţilor ucraineni goniţi de invazia rusească ar fi dovedit că
România se comportă ca un membru de facto al spaţiului de liberă circulaţie.
Premierul Nicolae Ciucă consideră că şi la capitolul stat de drept şi justiţie,
guvernul şi coaliţia care îl susţine şi-au făcut temele, în directă coordonare
cu Comisia Europeană, în primul rând prin adoptarea legilor Justiţiei. Iar pe
partea de crimă organizată, instituţiile abilitate ale statului sunt bine
consolidate şi îşi fac treaba, mai spune prim-ministrul. Toată lumea recunoaşte
că singurul obstacol care mai trebuie depăşit în calea spre Schengen este
politic. Iar pentru
asta e nevoie de credibilitate, efort diplomatic şi putere de convingere. Nu e
totul pierdut, dar timpul rămas e scurt.