Priorităţile diplomaţiei române
România este stabilă şi-şi respectă angajamentele internaţionale indiferent de criză, este mesajul transmis la Reuniunea anuală a diplomaţiei.
Ştefan Stoica, 08.09.2021, 12:02
România îşi va respecta toate angajamentele internaţionale şi bilaterale, indiferent de criza politică internă, precum şi valorile, legislaţia şi Constituţia. Asigurările au venit din partea preşedintelui Klaus Iohannis, prezent, marţi, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Mesajul a fost transmis pe fondul conflictului dintre premierul liberal Florin Cîţu şi numărul doi în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, USR PLUS.
Preşedintele a declarat ferm că ţara este stabilă şi nu se abate de la parcursul european şi euroatlantic. Pilonii politicii externe româneşti rămân aceiaşi: consolidarea rolului în Uniunea Europeană şi NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Rezilienţa, adică rezistenţa la riscuri şi vulnerabilităţi, depinde de ancorarea în valorile euroatlantice, precum şi de o strânsă cooperare interinstituţională în plan intern, dublată de cooperarea dintre autorităţi şi societate, a subliniat şeful statului.
El a atras atenţia că România, ca parte a NATO şi a Uniunii Europene, trebuie să scadă dependenţa de actorii internaţionali care nu împărtăşesc aceleaşi interese şi valori. În ce priveşte relaţia cu China, Klaus Iohannis a spus că România caută soluţii compatibile cu interesele naţionale în materie de securitate şi economie, iar legat de Rusia, o relaţie normală e posibilă numai dacă aceasta revine la respectarea legislaţiei internaţionale.
Faptul că instituţiile statului, diplomaţia, ambasadele, Ministerul Afacerilor Externe în general reuşesc să-şi îndeplinească atribuţiile într-un mod foarte eficient, chiar şi în situaţii de criză politică internă, arată că suntem pe calea cea bună, a declarat, la rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Premierul Florin Cîţu a insistat asupra diplomaţiei economice. El a pledat pentru întărirea reţelei de ataşaţi economici şi a cerut crearea unei diplomaţii a tehnologiilor, prin care România să poată identifica potenţiali parteneri, dar şi competitori. Invitat special la reuniune a fost ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Republica Moldova şi vecinătatea estică se confruntă în continuare cu presiuni de toate tipurile din exterior, a declarat Bogdan Aurescu.
De partea sa, ministrul moldovean a insistat pe ideea de solidaritate a unei comunităţi de valori. El a explicat că ţara sa s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere a corupţiei şi a slăbire a statului şi a instituţiilor sale, de aceea rezilienţa a scăzut, inclusiv în faţa efectelor de toate tipurile ale pandemiei. Mandatul Guvernului este acum de reducere a corupţiei şi de consolidare a instituţiilor, în pregătirea unor posibile viitoare crize, a afirmat Nicu Popescu.
Şefii diplomaţiilor de la Bucureşti şi Chişinău au anunţat semnarea unui nou acord extins de asistenţă nerambursabilă în cadrul unei viitoare şedinţe comune a celor două guverne. Potrivit ministrului Bogdan Aurescu, suma s-ar putea ridica la cel puţin 100 de milioane de euro.