Auschwitz, 75 de ani
În Polonia a avut loc ceremonia oficială de marcare a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.
Mihai Pelin, 28.01.2020, 12:15
Deși au trecut 75 de ani de când trupele sovietice au eliberat cel mai mare lagăr nazist de concentrare şi exterminare – Auschwitz-Birkenau – din sudul Poloniei, încă mai continuă identificarea numelor celor peste un milion de victime. Consacrat drept cea mai sinistră fabrică a morţii, acesta fusese special conceput, în 1940, pentru eliminarea inamicilor reali sau imaginari ai regimului lui Adolf Hitler. În vara lui 1944, lagărul se întindea pe aproximativ 40 de kilometri pătraţi. În total, şase milioane de evrei au pierit în timpul celui de al doilea război mondial, victime ale Germaniei şi sateliţilor acesteia.
Câteva sute de mii erau originari din România. O parte au fost deportaţi în Transnistria de regimul dictatorial de la Bucureşti al mareşalului Ion Antonescu, aliatul fidel al Germaniei naziste. Alţii au fost trimişi direct în lagărele naziste de exterminare de către fasciştii unguri, ce ocupau o parte din Transilvania.
Participant, luni, la ceremoniile de la Auschwitz, organizate cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, premierul român Ludovic Orban a spus că România, prin ea însăşi, dar şi ca stat-membru al UE, promovează toleranţa între oameni, nediscriminarea şi pacea, rămânând activă în procesul de păstrare şi întregire a memoriei Holocaustului.”
La București, președintele Klaus Iohannis, după ce a participat, săptămâna trecută, in Israel, la forumul internaţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului, a decorat mai multi supraviețuitori evrei şi romi. Despre aceştia din urmă, preşedintele a spus că suferinţele cumplite îndurate de comunitatea lor în ţara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate şi este timpul să aducem în atenţia publică Holocaustul romilor şi să îi onorăm pe cei care au supravieţuit şi care reprezintă fiecare o voce a umanităţii ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, a susţinut că decoraţia conferită demonstrează că statul român are o atitudine ofensivă faţă de antisemitism: “Decorarea aceasta are o mare semnificaţie istorică, şi nu numai emoţională, e un adevăr că în România de astăzi noi, evreii, ne bucurăm de toate drepturile şi obligaţiile pe care le avem de realizat. E un model, aş spune, de comportament faţă de evreii din România şi de atitudine ofensivă faţă de antisemitism, rasism şi xenofobie.”
Constantin Brăilă, supravieţuitor rom al Holocaustului, deportat în Transnistria în anul 1942, şi-a amintit suferinţa trăită în acele vremuri: “Dormeam pe jos, nu aveam niciun fel de aşternut, nici deasupra, nici sub noi. Aveam coceni de porumb şi dormeam pe ei. 250 de grame de mâncare; atât ne dădea, dar nu legume, doar făină din aia cu orz, şi ne muncea de dimineaţa până seara. Lucrăm în trei schimburi.”
Au mai fost decorate şi alte instituţii cu rol determinant în păstrarea memoriei Holocaustului, dar şi supravieţuitori ai acestui episod din istorie.