Starea infrastructurii şi siguranţa rutieră

Un nou accident rutier tragic atrage atenţia asupra problemelor de siguranţă pe şoselele din România.

Roxana Vasile, 08.10.2019, 11:44

Tragedia de
sâmbătă din judeţul Ialomiţa, din sudul României,în urma căreia 10 persoane au murit după
ce un tir a intrat pe contrasens şi s-a ciocnit cu un microbuz, atrage din nou
atenţia asupra problemelor de siguranţă rutieră. De altfel, România este pe
primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese în accidente rutiere! Ancheta
în cazul tragediei din Ialomiţa este în desfăşurare: potrivit unor surse, tirul
ar fi avut viteză legală, iar şoferul ar fi respectat pauzele de odihnă. Există,
totuşi, posibilitatea ca acesta să fi aţipit la volan sau să fi folosit
telefonul mobil în timp ce conducea. Deja, de sâmbătă, folosirea mobilului la
volan va fi pedepsită cu amenzi usturătoare şi chiar cu suspendarea permisului
de conducere. Au fost, totodată, anunţate
controale în trafic pentru verificarea tahografelor care înregistrează timpii
de condus şi de odihnă a transportatorilor.
Ministrul Transporturilor, Răzvan
Cuc, a precizat că va propune şi introducerea unor dispozitive pentru scanarea
retinei, care au drept scop identificarea oboselii, dar şi pentru avertizare în
cazul depăşirii benzii de circulaţie.

Potrivit vicepreşedintelui Uniunii
Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, Constantin Isac, sunt, însă
necesare şi alte măsuri de prevenire ce nu ţin doar de respectarea regulilor
pentru şoferii profesionişti. Constantin Isac: Deosebit de critice
sunt centura Bucureştiului şi centurile tuturor oraşelor mari – mă refer, în
special, la toate facilităţile pe care trebuie să le asigure o parcare,
însemnând toaletă, spaţii de igienă, neapărat pază … Nu numai şoferii sunt de
vină sau infrastructura, ci şi modul în care se face controlul în trafic.

Consultantul
în probleme de siguranţă rutieră şi fost director adjunct al Poliţiei Rutiere,
Costin Tătuc, completează tabloul nevoilor: Ar trebui, poate, să
apară şi nişte amenajări rutiere care să permită separarea surselor de trafic,
şi mă refer aici la drumurile destinate vehiculelor lente, care ar trebui să
fie undeva paralele cu aceste drumuri naţionale – un fel de drumuri colectoare.
Cea mai bună soluţie este evitarea acestor localităţi prin construcţia de
autostrăzi.

Autostrăzile reprezintă unul din punctele slabe ale României. La
30 de ani de la Revoluţia anticomunistă şi la peste 12 de când ţara este membră
a blocului comunitar, nici măcar o singură autostradă nu traversează munții
Carpaţi. La sfârșitul lui 2018, România avea doar aproximativ 800 kilometri de
autostradă, din care circa 100 moşteniţi din perioada dictatorului Nicolae
Ceauşescu. Cele câteva sectoare de autostradă construite până acum fac mai
degrabă legătura cu străinătatea, decât să le permită locuitorilor din centrul
ţării, de pildă, să ajungă mai repede la București sau să le simplifice drumul
spre vacanța pe litoralul la Marea Neagră. Cu toate acestea, lucrurile se mișcă
foarte greu. Pe lângă indolenţa celor care s-au perindat, de-a lungul anilor,
la Putere, birocraţia a fost una din piedici, dar şi alegerea unor
constructori, inclusiv străini, al căror scop principal a fost să-şi umfle
conturile.