Alegerile din Republica Moldova

Alegerile parlamentare s-au încheiat fără tulburări majore, dar incertitudinile persistă în Republica Moldova.

Bogdan Matei, 26.02.2019, 11:32

Cel mai consecvent şi energic susţinător al suveranităţii,
integrităţii teritoriale şi aspiraţiilor europene ale statului vecin, România a
recepţionat cu prudenţă deznodământul alegerilor legislative de duminică din
Republica Moldova. Ministerul de Externe de la Bucureşti consideră că acestea s-au
derulat, în general, cu respectarea prevederilor legale şi standardelor
democratice. Acum, apreciază MAE, este foarte important ca etapele ce urmează
scrutinului să se desfăşoare responsabil, cu respectarea principiilor democratice,
necesare stabilităţii şi menţinerii unei perspective europene. Fiindcă doar
aceasta, subliniază diplomaţia română, este în măsură să aducă răspunsuri
durabile aşteptărilor legitime de prosperitate ale cetăţenilor republicii.

Opoziţia de dreapta de la Bucureşti face, în schimb, o evaluare mult mai
severă. Deputatul PNL Matei Dobrovie apreciază că alegerile nu au fost nici libere,
nici corecte şi nici democratice. El condamnă faptul că alegătorilor din
diaspora li s-a interzis să voteze cu buletinul, aşa cum s-a procedat la precedentele
alegeri, şi acuză că zeci de mii de persoane din regiunea separatistă prorusă Transnistria,
ieşită de sub controlul Chişinăului în 1992, ar fi fost mituite pentru a veni
în mod organizat la secţiile de votare din dreapta Nistrului. Şi opoziţia
pro-europeană de la Chişinău califică alegerile drept cele mai nedemocratice
din istoria republicii.

Dincolo de dispute, rămân cifrele. Aşa cum indicau,
concordant, sondajele privind intenţiile de vot, câştigători sunt socialiştii
filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon. Aceştia şi-au adjudecat 35 din cele 101
mandate de deputat. Viora-ntâi a guvernării declarat pro-occidentale, Partidul
Democrat, de centru-stânga, al controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc, va
avea 30 de deputaţi, iar blocul ACUM, un cartel al dreptei pro-europene, 26.
Şapte mandate revin partidului populist condus de primarul rusofon al oraşului
Orhei, Ilan Şor, personaj condamnat, în primă instanţă, la şapte ani
şi jumătate pentru frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar al
republicii. Devin deputaţi şi trei candidaţi independenţi. Dispar din Parlament
fostul partid unic comunist din epoca sovietică şi, în premieră, formaţiunile care
să-şi asume explicit idealul reunificării cu România, aşa cum au făcut după
independenţă creştin-democraţii, iar ulterior liberalii.

Preşedintele Dodon a
avertizat că va cere alegeri anticipate dacă, după acest scrutin fără un câştigător
detaşat, partidele nu reuşesc să formeze o coaliţie guvernamentală. Unanim
cotat drept omul forte al politicii de la Chişinău, Plahotniuc s-a declarat
dispus să negocieze cu oricine şi să facă abstracţie de diferenţele doctrinare.
Iar analiştii înclină să creadă că va avea, din nou, abilitatea de a-şi crea o
majoritate, raliind în jurul PD dacă nu partide, măcar deputaţi oricând dispuşi
să abandoneze firma sub care au fost aleşi.