BNR şi politica monetară
BNR a anunţat că menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi păstrează nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Bogdan Matei, 08.02.2019, 11:52
2019 a început cu turbulenţe majore pe piaţa valutară românească. Moneda naţională, leul, şi-a doborât propriile recorduri negative, atingând, o zi după alta, noi minime istorice în raport cu moneda unică europeană. Cotat la 4,66 lei în primele zile ale anului, euro a depăşit, la jumătatea lunii trecute, pragul psihologic de 4,7 lei. Moneda naţională a pierdut teren şi în faţa dolarului american şi, de asemenea, în raport cu francul elveţian.
Tot în ianuarie, ROBOR – principalul indice în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei – s-a apropiat de trei procente, împovărându-i suplimentar pe românii cu rate la bănci. Turbulenţele s-au propagat şi pe scena politică. Vioara-întâi a guvernării, PSD, a somat Banca Naţională să intervină pe piaţă pentru a salva leul, punându-şi la bătaie rezervele de aproape 37 de miliarde de euro.
Din rândurile ALDE, partener junior al social-democraţilor, s-au înmulţit incriminările la adresa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, acuzat că tolerează presupuse practici oneroase ale băncilor comerciale în stabilirea ROBOR. Pe de altă parte, potrivit datelor Băncii Centrale, masa monetară a urcat cu aproape 9% în decembrie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, ceea ce a contribuit la devalorizarea leului.
Consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, apreciase că evoluţiile de pe piaţa valutară sunt mai mult psihologice şi anunţase că intervenţia băncii centrale poate fi luată în calcul doar dacă devalorizarea depăşeşte 4-5 procente. Joi, Banca Naţională a anunţat că menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi păstrează nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
După şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR, guvernatorul a spus că prognozează o continuare a tendinţei de reducere a inflaţiei, urmată de o nouă creştere, până la circa 3,5%.
Mugur Isărescu: Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre la valori chiar uşor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea şi menţinerea acesteia uşor sub limita superioară a intervalului ţintei până la finalul orizontului prognozei. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri.”
Guvernatorul a mai afirmat că atât piaţa monetară, cât şi cea valutară funcţioneaza foarte bine şi a dat asigurări că nu există indicii ale vreunei înţelegeri anticoncurenţiale între bănci pentru stabilirea ROBOR.