Priorităţi şi probleme ale UE
România preia oficial preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Roxana Vasile, 10.01.2019, 11:45
România are o misiune pe
cât de onorantă, pe atât de dificilă: timp de şase luni, coordonează, în premieră,
întreaga activitate a Uniunii Europene. Momentul de debut este marcat prin
prezenţa, la Bucureşti, joi şi vineri, a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker, şi a întregii sale echipe de comisari. România este pregătită şi la
nivel politic, şi la nivel tehnic – a reiterat premierul Viorica Dăncilă, care va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European,
priorităţile mandatului românesc: Înţelegem pe deplin oportunitatea pe
care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România, dar şi pentru
Uniunea Europeană. Fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru
dosarele la nivel european şi începând cu data de 21, luna aceasta, vor merge
în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European.
Bucureştiul
– a promis şefa Executivului -va facilita consensul. Obiectivele preşedinţiei pe care o va deţine
timp de şase luni sunt legate de Brexit, de viitorul buget al Uniunii, de
apropiatele alegeri europarlamentare, de politica agricolă comună, dar şi de noile
provocări legate de migraţie, terorism şi politica de azil. În plan extern,
Uniunea Europeană doreşte să dezvolte
Parteneriatul Estic şi va trebui să gestioneze
relaţiile cu Rusia, din perspectiva imixtiunii în procesele democratice, sau
situaţia din Ucraina.
Sunt şi provocări de ordin economic ce ţin de relaţiile
cu Statele Unite şi China. România şi-a fixat ‘coeziunea’ ca motto al preşedinţiei
Consiliului Uniunii, pentru că acest principiu este fundamental pentru evoluţia
proiectului european, a mai explicat premierul Viorica Dăncilă: Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele 6 luni vor fi
pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune, pe care se
sprijină întreaga arhitectură europeană. Vom acţiona pentru reducerea
diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru
înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele
membre.
De la Bruxelles, completări au venit din partea vicepreşedintelui Comisiei
Europene, finlandezul Jyrki Katainen, care a adăugat că printre priorităţile
din acest moment ale blocului comunitar figurează respectarea statului de drept
în unele ţări europene, aici amintind Polonia, Ungaria, dar şi România. Europa
– a mai punctat oficialul european – se bazează pe valori solide, cum ar fi
statul de drept, drepturile omului, demnitatea umană, independenţa sistemului
judiciar, libertatea presei şi de expresie. Este o problemă fundamentală – a
precizat Jyrki Katainen – dacă aceste valori sunt atacate, contestate.