România Educată, un proiect strategic

Proiectul România Educată a fost lansat în dezbatere publică de preşedintele Klaus Iohannis. Documentul urmăreşte reaşezarea învăţământului românesc pe criterii compatibile cu exigenţele viitorului.

Mihai Pelin, 06.12.2018, 11:31

În România, evoluţia Educaţiei, în ultimii aproape 30 de ani, a
cunoscut o instabilitate constantă. 27 de miniștri schimbați, o lege care, doar
în ultimii șapte ani a suferit aproximativ 200 de modificări, sunt doar câteva
din multele probleme cu care s-a confruntat. În acest context, Administraţia
Prezidenţială a lansat proiectul România Educată care se vrea a fi o
strategie de urmat până în 2030. În opinia șefului statului,
Klaus Iohannis, acesta este menit să susțină reașezarea societății pe valori,
dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent,
onestitate și integritate. Proiectul se va afla, timp de trei luni, în dezbatere publică, după
care președintele va purta negocieri cu partidele politice pentru integrarea
acestuia în politicile guvernamentale. Klaus Iohannis a subliniat că România Educată
îşi propune să contribuie la conceperea unui sistem educaţional pentru secolul
XXI, unul stabil, sustenabil şi performant.

Klaus Iohannis: România
Educată este un proiect strategic care vrea să creioneze bazele
sistemului educaţional din România pentru secolul XXI, pentru viitor.
România Educată nu este un proiect de lege. România Educată
nu este un reţetar simplu. România Educată nu este o poveste doar
politică, România Educată nu este programul meu electoral.
România Educată este România noastră, a tuturor, pentru generaţiile
care vor veni.

Proiectul prevede două scenarii de
restructurare a educaţiei. Primul este similar cu sistemul actual din
punct de vedere al anilor petrecuţi în fiecare ciclu preuniversitar. Mai exact,
cel primar are cinci ani, iar cel gimnazial şi liceal au câte patru ani. Pe
lângă bacalaureatul actual, se propune unul aplicat care include un număr
limitat de materii şi probe de ucenicie, specifice pentru filiera profesională
absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învăţământul terţiar
non-universitar (colegii de 2 ani) şi apoi la ciclul de licenţă filiera
profesională (cu durată de 1-2 ani). Cel de al doilea scenariu vine cu o
schimbare a structurii ciclurilor de studii preuniversitare. Astfel, ciclul
primar ar include şase ani în loc cinci, iar cel gimnazial va avea trei în loc
de patru ani. Acelaşi lucru se propune şi pentru ciclul liceal.

Bacalaureatul acoperă materiile de bază
(Română, Matematică, o limbă străină), iar suplimentar, elevii au un număr de
trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii
sau instituţii de profil. Tot în acest
scenariu, actualele Inspectorate Şcolare care funcţionează la nivelul fiecărui
judeţ şi al Capitalei ar trebui desfiinţate. România Educatăeste cea mai amplă
şi de durată consultare publică desfăşurată până în prezent în domeniul
politicilor publice din educaţie, la care au participat peste zece mii de persoane şi zeci de instituţii publice, organizaţii
neguvernamentale şi reprezentanţi ai actorilor din domeniu.