Noua conducere a DNA, numire amânată
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a respins candidata propusă de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la conducerea parchetului anticorupţie.
Bogdan Matei, 22.11.2018, 11:17
Decizie anticipată, deopotrivă, de suporterii şi adversarii săi,
preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că respinge propunerea, avansată
de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de numire a Adinei Florea în funcţia de
procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În afara acesteia, au mai
fost refuzate trei nominalizări la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
precum şi cea pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, parchetul
antimafia.
Nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi
întrunite, în mod obiectiv, de către procuror pentru a fi numit într-o funcţie
de conducere – explică un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Luna
trecută, şi secţia pentru procurori a CSM avizase negativ învestirea d-nei
Florea, despre care apreciase că prezintă rezistenţă scăzută la stres şi o
capacitate de analiză şi sinteză redusă, precum şi sincope în raportarea la
valori ca onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile unui
manager.
Ministrul Toader a declarat că n-a fost surprins de refuzul
preşedintelui, ci de motivarea acestuia, şi anume absenţa unui atestat că
persoanele nominalizate n-au colaborat cu Securitatea, poliţia politică a
dictaturii comuniste. Dacă în plan juridic şi procedural dezbaterile promit să
continue, în plan politic decizia preşedintelui e calificată de unii analişti
drept o contralovitură, în războiul fără sfârşit care-l opune majorităţii
guvernamentale PSD-ALDE.
Condusă de fostul politician social-democrat Valer
Dorneanu, Curtea Constituţională decisese, în iunie, că şeful statului trebuie
să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, aşa cum i-a cerut, încă din
februarie, ministrul Toader. Judecătorii constituţionali au stabilit că preşedintele
a generat un conflict cu Guvernul când a refuzat să o demită.
Plecarea ei a
fost considerată o victorie pentru Puterea de stânga, pe care adversarii din
opoziţie, din societatea civilă şi din presă o acuză că încearcă să-şi
subordoneze magistraţii şi să-i scape de condamnări pe politicienii corupţii.
Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem
poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi fusese frecvent calificată
drept cea mai puternică femeie din România. Ea spunea, cu puţin timp înainte de
revocare, la o dezbatere organizată la sediul ONU de la New York, că provocarea
cea mai mare pentru România este păstrarea independenţei judecătorilor şi
procurorilor.
Numai în ultimii cinci ani, DNA a trimis în judecată 14 miniştri
şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja,
condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri
asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. DNA, mai spun comentatorii, va
trebui să continue să funcţioneze ca şi până acum. Fiindcă, într-o democraţie
matură, instituţiile îşi fac treaba independent de numele şefilor.